Univers de copil

A+ R A-


Activitatea onirica si interpretarea viselor II

Privire cibernetica

In legatura cu cele trei stari esentiale ale constiintei: veghe – somn – vis, neurofiziologia a evidentiat regimuri electrice diferite de functionare. Aceste regimuri sunt “impuse’ scoartei cerebrale de anumite sisteme subcorticale, dintre care, pe prim plan se situeaza formatiunea reticulara – adevarata coordonare a succesiunii celor trei stari.

Relatia scoarta cerebrala/functiune reticulara reprezinta, in ultima instanta, doua circuite inchise cu interactiuni continue in ambele sensuri.  Regimurile electrice difera in functionare privind veghea si somnul sunt comutate de formatiunea reticulara. Mai mult decat atat, in cadrul starii de somn, un adevarat ceas endogen asigura comutarea pe regimurile electrice: somn lent – somn paradoxal (cu vise).

Activitatea corticala in starea de veghe realizeaza cunoasterea realitatii si adaptarea individului la aceasta realitate. In timpul somnului si al viselor se intrerupe practic contactul informational cu realitatea, persistand doar circulatia interna a mesajelor. Acest lucru este necesar organizarii stocurilor de memorie, ceea ce este practic imposibil de realizat in perioadele de veghe, din cauza bombardamentului informational. S-ar parea ca tocmai somnul paradoxal intervine in procesul de memorare, in restructurarea informatiilor.

Visul ar putea fi deci considerat ca o reflectare in constiinta noastra a acestei circulatii de informatii.

Semnificatia viselor

Desi cercetarile asupra somnului si a viselor sunt extrem de numeroase, de la empirisme antice la cele ultramoderne date de neurofiziologie si interpretate chiar cibernetic, semnificatia viselor ramane atat pentru publicul larg, cat si pentru oamenii de stiinta, o mare necunoscuta.

In mod cert, pentru cele mai frecvente vise se poate stabili o legatura clara intre existenta si influenta puternica a unor factori fizici de mediu: frig, caldura, zgomote, lumina, lipsa de aer. Astfel, daca noaptea este frig, unele personae viseaza mai totdeauna ploaie, furtuni si trasnete. In realitate, daca ne gandim bine, senzatia de frig-frica este cea care caracterizeaza cel mai bine starea din momentul unei furtuni puternice. Visul unui incendiu este in majoritatea cazurilor asociat cu o temperatura anormal de crescuta in camera. Aerul viciat influenteaza adesea activitatea onirica, ducand la aparitia unor trairi cu sufocari, sugrumari, ceea ce atesta in mod direct lipsa de oxigenului. Si setea, in fond inconstienta in timpul somnului, poate fi reprezentata, fie visand un pustiu, o arsita, fie visand lacuri si izvoare, respectiv consumand apa pentru a potoli setea.

Pe langa factorii fizici, intervine cu o pondere relativ mare in geneza anumitor structuri ale viselor mecanismul de memorie, prin care se reactulizeaza informatii vechi, lucru mai greu de evidentiat insa.

O a treia categorie de vise reprezinta o cazualitate aparent incomprehensibila, in care procesele onirice duc la imagini cu trairi deosebite, care au constituit, in mare, materialul brut al dorintelor refulate si realizate exclusiv pe plan oniric, dar traductibile prin tehnica psihanalitica. Mai exista insa o categorie aparte de vise, cu caracter anticipativ, acestea fiind cele mai interesante, dar si cele mai greu de explicat, carora le vom rezerva un loc special in cele ce urmeaza.

Coordonate psihanalitice

Inca de la sfarsitul secolului trecut, Freud a indus interpretarea viselor ca o metoda de comprehensiune si de tratament privind diferitele boli psihice. El a numit visul “calea regala” de studiu a inconstientului, subliniind-i astfel valoarea metodologica.

In timp s-au efectuat extrem de numeroase cercetari asupra viselor, private, in principal, prin prisma psihanalitica, iar extrapolarile, uneori mai mult decat fortate, au avut parca tendinta de a statua un adevarat edificiu filosofic, depasindu-si prin aceasta in mod cert conditia.

Mai mult decat atat, extrem de numeroasele publicatii ulterioare, s-au intrecut in asa-numitele priviri “critice” asupra psihanalizei in general. Dar, de fapt, aceste lucrari criticau in mod special psihanaliza ca sistem antropologic cu implicatii filosofice, intuind ca aceasta ramane doar o metoda de diagnostic si tratament, chiar daca s-a incercat sa i se atribuie pozitii mult mai ample.

Indiferent insa de pozitia pe care ne situam, noi nu putem trece peste importanta relatiei vis-interpretare.

Freud considera chiar ca visul continua emotiile si interesele vietii din perioada de veghe.

Dar gandurile zilei nu pot genera vise in afara unor forte pulsionale, unei dorinte ce situeaza visul in inconstient. La copii, adesea, dorintele sunt exprimate direct.

In ceea ce priveste dorintele refulate de o cenzura psihica, ele se pot manifesta in vis fara a leza prejudecatile sale constiente. Visul are deci aceasta functie de a modera excitatia incostientului. Pe de alta parte, el tranforma aceste impulsuri sub o forma simbolica, de o varietate iesita din comun. Si astfel, visele apar ca indepliniri deghizate ale unor dorinte reprimate. Tot prin ele putem patrunde in universal unor extrem de variate stari conflictuale, marind astfel, in mod semnificativ, eficienta valoroasei metode de tramatent pe care o reprezinta psihoterapia.

Dr. Mihai Pascu

Activitatea onirica si interpretarea viselor I

Activitatea onirica si interpretarea viselor III

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Modele de felicitari primavara

Modele de felicitari primavara

Modele de felicitari primavara   Soseste luna martie si sarbatorim cu bucurie inceputul anotimpului primavara. De asemenea, sarbatorim martisorul … Iata cateva modele de felicitari de primavara. Poti transmite aceste felicitari de...

O poveste ghicitoare

O poveste ghicitoare

O poveste ghicitoare   Va oferim spre lectura o poveste ghicitoare, intitulata sugestiv “Ghici”, scrisa de Luiza Vladescu.   O poveste-ghicitoare Ghici, ghiciulica, ghici! Unde am gresit eu oare? Un motan vargat, tarcat, Ghici, ghiciulica, ghici!  

Povestea lui Harap Alb de Ion …

Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga partea I

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă – partea I În realizarea poveştilor sale, Ion Creangă porneşte de la modele populare, caracterizând teme de circulaţie universala cu o vechime uneori mitică. Povestea...

Acest drog numit zahar

Acest drog numit zahar

Acest drog numit ... zahar Cateva informatii interesante despre zahar le puteti afla citit extase din interviul acrodat de dr. Christian Schaller saptamanalului elvetian L’Echo. - Va pronuntati pentru eliminarea completa a...

Timpul zidirii piramidelor

Timpul zidirii piramidelor

Timpul zidirii piramidelor Piramidele, cele mai vechi monumente istorice, sunt primele semne de viata sociala mai dezvoltata. Desi nu se stie hotarat care dintre ele cand anume a fost zidita, istoriografii...