Univers de copil

A+ R A-


Cand umbli dupa chilipir

Cand umbli dupa chilipir Va oferim spre lectura povestirea “Cand umbli dupa chilipir …” in versiunea lui Stan Protopopescu.

O patesti, asa cum a patit-o un oarecare Tanase, insa nu Tanase prietenul lui Haplea.

Si asa, acest Tanase, care, pare-mi-se, era de la Porstilesti, a mers intr-o zi la oborul de vite cu gandul de a cumpara un cal, dar si cu hotararea de a-l cumpara cat mai ieftin. “Vreau un chilipir!”.

Cu astfel de ganduri, a inceput sa se invarteasca prin obor. Se oprea inaintea fiecarui cal, il cerceta la dinti, ca sa-i afle varsta, il lovea pe picioare, ca sa vada daca n-are vreo boala, apoi, stamband din nas, intreba pe stapanul lui: “Cat ceri pe el?”. Iar cand omul ii spunea un pret, Tanase dadea dispretuitor din umeri si zicea: “Sa dau atatia bani pe o gloaba ca aceasta? Niciodata!”

Trece la alt cal, iarasi se oprea si iarasi a facut la fel. Asa a facut el ocolul oborului si a cercetat pe tot caii, spunand depsre toti ca sunt niste gloabe si ca nu fac nici pe jumatate din pretul ce il cereau stapanii lor.

Ziua a ajuns pe sfarsite, iar oborul aproape s-a golit. Mergand cu capul in jos, isi vorbea singur si isi zicea: “Nu cumpar, decat daca mi-l da ieftit. Vreau un chilipir!”

Tot vorbindu-si asa, s-a pomenit inaintea unui cal, care il privea cu ochi blanzi, de cal batrans i obosit. Asa si era. Totusi, Tanase si-a zis ca l-ar cumpara, daca stapanul lui il da pe un pret de chilipir. Intreba deci pe stapanul calului: “Ca imi ceri pe martoaga aceasta, care abia se tine pe picioare?”

- Nu e deloc martoaga, precum arata, ii raspunse omul. Daca iti spun secretul, se face mai viteaz si mai iute chiar decat un leu.

- Si care este acest secret? il mai intreba Tanase.

- Nu ti-l spun, decat dupa ce ne invoim din pret.

Dupa multa ciorovaiala, s-au invoit si asupra pretului. Omul, care il vindea, il lasase foarte ieftin, asa ca Tanase putea spune cu drept cuvant ca l-a luat chilipir. A platit, apoi a cerut omului sa-si spuna secretul.

“Iata care este secretul, ii raspunse acesta. Cand vrei sa pornesti cu el la drum ori sa-l pui la munca, sa-i torni intr-o ureche putin smoala fierbinte, iar in urechea cealalta, putin seu topit. Ai sa vezi cum se face dintr-o data mai viteaz si mai iute chiar decat un leu si cum nici armasarii cei mai sprinteni nu se pot lua cu el la intrecere.”

Tanase l-a crezut si s-a inapoiat acasa la el, tragand calul de capastru. Cand a intrat in curte, a chemat pe fiul sau si i-a zis: “Fugi si cumpara niste smoala si niste seu, pana ce eu fac focul si pregatesc doua galeti.”

Baiatul cumpara smoala si seu si a venit repede inapoi. Tanase a pus intr-o galeata smoala, in galeata cealalta seul si a asteptat sa se incalzeasca si sa se topeasca bine. In vremea aceasta, se intreba: “Trebuie sa-i pun in ureche mai intai smoala sau mai intai seu?”

Dar cand si smoala si seul au inceput sa fiarba in clocote, s-a hotarat sa-i toarne calului in ureche mai intai smoala – ceea ce si a facut. Insa smoala fierbinte l-a durut asa de tare pe bietul cal, ca dand un urlet groaznic, a rupt-o la fuga. A iesit din curte, a luat-o razna pe camp, dupa aceea a intrat intr-o padure unde s-a facut nevazut.

“Vezi, a zis fiului sau Tanase, i-am pus numai smoala si s-a facut ma iute decat un leu. Daca i-am fi turnat si seu topit, nu l-am fi putut ajunge nici cu aeroplanul.”

Dar nici acum nu l-au putut ajunge, adica, nu l-au putut gasi … Ba da, l-au gasit dupa vreo doua saptamani, dar sfasiat si mancat de lupi. Iata ce s-a ales din “chilipirul” lui Tanase.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

De ziua ta mamico

De ziua ta mamico

De ziua ta, mămico   Cântecul “De ziua ta, mămico” – versuri şi varianta audio   Am vrut să-ţi culeg o floare Un mic ghiocel frumos, Dar până la urmă moare, Şi nu e de folos.  

Strungareata la copii

Strungareata la copii

Strungareata la copii Observam la unii oameni ca dintii din fata sunt spatiati, avand goluri intre ei, ca si cum ar fi implantati pe arcadele dentare la distanta unul...

Tigrul animal salbatic

Tigrul animal salbatic

Tigrul - animal salbatic Tigrul se trage din neamul pisicilor. El este foarte frumos si cu corpul plin de vargi colorate. Tigrul este mai inalt, mai vioi, mai sprinten...

Civilizatia si cultura dacilor

Civilizatia si cultura dacilor

Civilizatia si cultura dacilor Dacii erau blonzi-roscovani si de statura potrivita. Cel mai des, acestia purtau plete si barba. Nobilii – numiti in limba lor tarabostes, ceea ce insemna “domni...

Lupta de voinici

Lupta de voinici

Lupta de voinici Va oferim spre lectura poezia “Lupta de voinici” scrisa de Ioan Ciocarlan. Dup-atata vreme Petrecuta-n clase, Veseli ies copiii Apucand spre case.