Univers de copil

Compozitia laptelui matern

Alaptarea reprezinta hranirea unui nou-nascut cu lapte provenit de la sanul mamei. Caracteristicile laptelui matern il face alimentul ideal pentru sugari. Acest atribut se datoreaza atat componentelor nutritive cat si celor non-nutritive care contribuie la cresterea si sanatatea copilului: factori antimicrobieni, factori de crestere, hormoni si enzime. Acest “lichid viu” asigura nutrienitii necesari bebelusului, il protejeaza de boli si contribuie in mod activ la dezvoltarea organismului. Laptele matern stimuleaza sistemul imunitar al bebelusului si il protejeaza impotriva diareei si a infectiilor.

Compozitia laptelui matern variaza in functie de o multitudine de parametrii: populatia/rasa din care face parte persoana, de caracteristici individuale legate de varsta, numarul de sarcini, alimentatia mamei, perioada de lactatie, etc. Variatiile de compozitie sunt minime in ceea ce priveste cantitatea totala de macronutrienti (grasimi, proteine, glucide – respectiv lactoza), in schimb alimentatia si suplimentele alimentare pot influenta anumite componente (tipul grasimilor, vitaminele hidrosolubile).

Pe perioada lactatiei se disting 3 tipuri de lapte:

§         Colostrul: este un lichid galben-oranj ce contine mai multe minerale si proteine (globuline) si mai putine glucide si grasimi decat laptele. El protejeaza noul-nascut, destul de vulnerabil in primele zile de viata, si il ajuta sa elimine primele fecale (meconiu) gratie puterii sale laxative. Compozitia colostului: proteine 2,7%; grasimi 2,9%; lactoza 5,3%; saruri minerale 0,3%; apa 88,8%. In colostru s-a constatat si prezenta anticorpilor IgA asigurand protectia nou-nascutului impotriva germenilor patogenici enterici (bacterii din intestin care pot provoca infectii). Acest tip de lapte este produs in primele 5 zile de viata ale bebelusului.

§         Laptele de tranzitie: este produs din ziua a sasea pana intr-a cincisprezecea.

§         Laptele matur: este produs incepand cu cea de-a cincisprezecea zi pana la sfarsitul lactatiei.

Laptele matern reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru sugar deoarece contine toate principiile alimentare (proteine, lipide, glucide) in proportii ideale, astfel: contine 0,8-0,9% proteine, 3-5% lipide, 7-7,2% carbohidrati si 0,2% minerale.

Laptele asigura sugarului si un aport corespunzator de minerale, oligoelemente, vitamine si chiar hormoni de are organismul acestuia are nevoie. Prin lapte, mama transmite sugarului proprii sai anticorpi, ceea ce contribuie la intarirea sistemului imun si ajuta copilul sa faca fata mai usor infectiilor. Printre substantele transferate se numara Ig A (cu rol in protejarea mucoaselor, in special cea a tubului digestiv), sau substante bacteriostatice (ce au proprietatea de a stopa inmultirea bacteriilor) cum ar fi lizozimul, complementul.

Componentele laptelui matern

Sursa energetica majora a laptelui matern este reprezentata de lipide sau grasimi, printre care se afla si acizi grasi esentiali, in cantitati corespunzatoare nevoilor sugarului, cum ar fi acidul linoleic si acidul alfa-linolenic, cu roluri biologice foarte importante. Laptele matern contine in medie 4.2% grasime. Grasimile din laptele matern au un rol deosebit de important in dezvoltarea sistemului nervos, intelectului si vederii. Acizii grasi din componenta laptelui matern sunt polinesaturati omega-6 (acid linoleic, acid arahidonic), omega-3 (acid linolenic, docosahexaenoic – DHA), mononesaturati (oleic) si saturati (palmitic). Chiar si acizii saturati (a caror prezenta este discutata in termeni de „limitare” in nutritia adultului) au un rol pozitiv bine determinat in laptele matern: acidul palmitic, prezent in jumatate din trigliceridele din laptele matern, are rolul de a creste biodisponibilitatea laptelui, inclusiv a elementelor minerale. Continutul de colesterol din laptele matern are, se pare, rolul de a promova metabolizarea colesterolului in perioada de adult (fapt sustinut de proportia mai mare a persoanelor cu hipercolesterolemie in randul celor care au beneficiat mai putin de alaptare). Moleculele de grasime au diferite dimensiuni, globulele din laptele matern fiind mai mici si mai digerabile comparativ cu alte tipuri de lapte, in plus prezenta unei enzime (lipaze) favorizeaza prelucrarea lor biologica.

Proteinele din lapte sunt considerate a face parte din clasa proteinelor de calitate superioara, deoarece au un continut ridicat in aminoacizi esentiali. Printre acestea se afla: lactoferina, albumina, alfa-lactalbumina. De asemenea, exista si un bogat continut in proteine specifice, cum ar fi lactoferina, taurina, glutamina. Componentele non-proteice azotate includ animoacizi, nucleotide, creatinina, creatina, uree. Proteinele din laptele matur sunt prezente sub forma de cazeina si zer (in proportie de 40% / 60%). Pe parcursul parcurgerii diferitelor tipuri de lapte (colostru, lapte de tranzitie, lapte matur), compozitia si tipul proteinelor se modifica (ponderea proteinelor in colostru fiind de 5 ori mai mare decat in laptele matur). De asemenea, proportia cazeina/zer este ideala in laptele matern. Comparativ, proportia de cazeina este mai mare in laptele de vaca, fapt ce ii confera o digestibilitate mai mica (cazeina este mai greu digerabila, in timp ce zerul este mai usor digerabil). Proteinele joaca numeroase roluri: imunologice (imunoglobulina A secretorie – IgA din zer), antiinfectioase (lactoferina din zer), nutritionale (lactoferina contribuie la absorbtia fierului), digestive (enzimele) etc.

Glucidele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide, au rol energetic precum si un rol esential in promovarea dezvoltarii florei bacteriene intestinale de fermentatie. Lactoza (dizaharid compus din glucoza si galactoza) este principalul glucid din compozitia laptelui matern (7 g/100 ml, respectiv 37% din substanta uscata), cantitati mici de carbohidrati din categoria oligozaharidelor (0.5 g/100 ml) completand componenta glucidica.

Vitaminele si mineralele se afla in cantitati optime in laptele matern. Specialistii apreciaza ca un copil hranit pe cale naturala are rezerve de fier adecvate nevoilor organismului pana la varsta de 8 luni. De la aceasta varsta specialistii recomanda introducerea in dieta sugarului a alimentelor bogate in acest element. In cazul in care copilul se afla intr-o zona cu apa ce are un continut scazut in fluor, medicul pediatru sau chiar nutritionistul poate recomanda suplimentarea alimentatiei cu fluor (acesta fiind esential in dezvoltarea normala a dentitiei, atat celei de lapte, provizorii, cat si a celei definitive, iar apa reprezinta una din sursele majore de fluor).

Laptele matern este combinatia perfecta de substante nutritive, motiv pentru care constituie reperul pentru prepararea industriala a „inlocuitorilor de lapte” (formule). Cu toate acestea, exista o problema nutritionala inca putin inteleasa: deficitul de vitamina D din laptele matern. In acord cu tendintele nutritiei moderne, s-a trecut de la modificarea nivelului recomandat de vitamina D pentru copii de la 200 UI/zi, incepand cu primele 2 luni, la 400 UI/zi, incepand cu primele zile. Pentru a atinge acest necesar, este obligatorie suplimentarea, laptele matern continand doar 25 UI vitamina D/litru (productia lactata fiind estimata in medie la 750 ml/zi). Posibilitatea excesului de vitamina D prin suplimentare (o situatie nu foarte rara) impune avizul medicului cu privire la administrarea vitaminei D.

Laptele matern isi schimba culoarea si consistenta, si compozitia sa se modifica in cursul unei sedinte de supt: el este, de exemplu, foarte diluat la inceputul sedintei (este transparent si eventual usor albastrui) si se densifica progresiv (devine alb sau galbui), marindu-si de 4 ori continutul in lipide. Acest lucru ii provoaca bebelusului senzatia de satietate si ii regleaza apetitul. Bebelusul bea doar cantitatea de lapte care ii este necesara. Laptele se schimba si in functie de momentele zilei, avand o concentratie de lipide diferita ziua fata de noapte.

Dupa primele 6 luni, laptele nu mai furnizeaza toate substantele necesare copilului, dar in cadrul unei alimentatii mixte (ce cuprinde si alte alimente), poate inca sa ofere beneficii, pana la 12-24 luni.

Surse si adrese web utile:

http://www.sfatulmedicului.ro/Nutritia-copiilor/alimentatia-naturala-a-sugarului-alaptarea_1511

http://www.nutritionistcluj.ro/iii-nutritia-de-a-lungul-vietii/iii-2-nutritia-sugarului/compozitia-laptelui-matern/