Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Lebedele salbatice de Hans Chr…

Lebedele salbatice de Hans Christian Andersen

Lebedele sălbatice de Hans Christian Andersen O poveste care te duce în lumea basmelor: Lebedele sălbatice de Hans Christian Andersen. Povestirea a fost scrisă în 1838. Departe de-aici, acolo unde se...

Fulgii aviatori ori fulgii de …

Fulgii aviatori ori fulgii de papadie

Fulgii aviatori ori fulgii de papadie Va oferim spre lectura poezia „Fulgii aviatori” scrisa de Florin Costinescu, cuprinsa in volumul „Cele patru pasari ale zilei”. ...

Migratia popoarelor

Migratia popoarelor

Migratia popoarelor   Dupa retragerea stapanirii romane au urmat vremuri tulburi pentru populatia din Dacia. Timp de aproape o mie de ani, pe pamantul tarii noastre au trecut, rand pe rand,...

Alimente energetice in regimul…

Alimente energetice in regimul femeii insarcinate

Alimente energetice in regimul femeii insarcinate   Alimentele energetice in regimul femeii insarcinate sunt reprezentate de proteine (necesare construirii tesuturilor), glucide sau zaharuri (necesare arderilor, aidoma combustibilului cu care se alimenteaza o...

Profilaxia aterosclerozei ince…

Profilaxia aterosclerozei incepe din copilarie

Profilaxia aterosclerozei incepe din copilarie Ateroscleroza este o afectiune a vaselor sanguine si, in primul rand, a arterelor. Leziunea principala in ateroscleroza o constituie infiltratia cu lipide (grasimi) a peretului arterial,...