Univers de copil

Leul deghizat de George Topârceanu

Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde ţara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegători.

Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng
Ca un biet măgar nătâng,
Nişte lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipa îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc.

- Staţi, mişeilor! Ajunge, că vă rup în dinţi acuşi!
(Strigă leul, apărându-şi pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi? ...

Lupii, cunoscându-i glasul, îndărăt s-au tras pe dată,
Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.
- O, măria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat,
Semănai aşa de tare
C-un măgar adevărat! ...

Morala (fabulă, poezie): Când eşti mare şi ai putere eşti respectat de cei din jur, însă când nu mai ai putere eşti lăsat baltă, întorcând armele împotriva ta şi cei de la care nu te aşteptai.