Univers de copil

A+ R A-


Orasul Brasov reper in timp

Orasul BrasovPopular Braseu, orasul Brasov este asezat la 45°27´36ʺ latime nordica si la 43°15´30ʺ lungime estica de la Ferro, avand o inaltime mijlocie de 600 m deasupra nivelului marii. Orasul se situeaza intre niste dealuri frumoase, acoperite cu gradini si strabatute de promenade si la poalele muntilor Tampa (951 peste nivelul marii, 361 m deasupra pietii Brasovului), un promotor al muntelui Postavarul. Brasovul are o pozitie cu adevarat pitoreasca.

Orasul Brasov are forma lungareata, dezvoltandu-se tot mai mult de la vest spre est. El se compune din 4 parti:

·         Cetatea, care se afla in mijloc, are forma de trapez si este inconjurata cu ziduri, astazi ruine si parti delaturate;

·         Scheiul, asezat in partea vestica a orasului pe mai multe vai stramte si pe coastele dealurilor, purtand in partea de sus numirea de “Pe Tocile”;

·         Blumena, suburbiul estic, despartit de Cetate printr-o promenada si printr-un loc liber, ce servese ca piata pentru targul de saptamana (se face Vinerea) si ca loc de exercitiu militar. Blumena se extinde pana catre gara principala a Brasovului, asezata destul de departe de oras;

·         Brasovul-vechi, asezat in partea nordica a orasului pana la dealurile si baltile Sprenghiului si pana la camp. Suburbiul acesta are mai mult infatisarea unui sat, ceea ce corespunde ocupatiunii locuitorilor lui. Intre Blumena, Cetate si Brasovul-vechi se afla “Dealul Strajii” se afla un castel (cladit in 1553), astazi cazarma.

Afara de aceste 4 parti de Brasov se mai tin si catunele (coloniile) Nou, Derste, Timis si Stupini, situate la distanta de ½-1 ora de la oras.

Acesta este Brasovul sfarsitului de veac 1980, cand populatia il situa pe locul 2 in Transilvania. Avea peste 34.000 jugare cadastrale si era capitala comitatului cu acelasi nume. In privinta ocupatiilor – cei din Brasovul-vechi si cheienii se ocupau cu agricultura si cu “pomaritul”, iar ceilalti erau meseriasi cu faima balcanica. Sub numele de “brasovenie” se exportau postavuri, panzeturi, palarii, curele, piei lucrate, plosci. In deceniile din urma, dupa spusele enciplopediei, “locul industriei mici l-au luat fabricile”, peste 20 la numar. Dintre acestea, cele mai insemnate au fost cele de postav, sapun, bomboane, salam, parchete, chibrite, caramizi, ciment, acid sulfuric, rafinarii de petrol, ateliere mecanice, etc. Ce mai e azi? Cine mai stie … Ramane istorie …

Prin romantica sa pozitiune si prin frumoasele sale imprejurimi, Brasovul atrage in fiecare ani, cu deosebire in timpul verii, o multime de straini. Cititorul de azi, prin simpla comparatie mentala cu potentialul economic, social si turistic poate realiza distanta de peste veacuri …


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Felicitari haioase de Valentin…

Felicitari haioase de Valentines Day cu catelusi

Felicitari haioase de Valentine’s Day cu catelusi   E Valentine’s Day, e zi de sarbatoare ... E sarbatoarea iubirii. Mai mult ca oricand, trebuie sa ne aratam iubire. Trimite un mesaj si...

Fatul o grefa straina acceptat…

Fatul o grefa straina acceptata de organismul matern

Fatul - o grefa straina acceptata de organismul matern Toata lumea este astazi informata despre indraznetele incercari ale stiintei biomedicale in problema grefelor, a transplantelor de organe. Toleranta grefei de catre...

Claca poezie pentru copilasi

Claca poezie pentru copilasi

Claca poezie pentru copilasi   Vezi poezia “Claca” scrisa de Viorica Tiomescu.   Bunicutul meu sfatos S-a gandit sa faca claca. Ursuletul vrea si dansul Sa invete cum bumbacul Din capsule se dezghioaca Sa ramana numai puf.

Aseara pe nserate

Aseara pe-nserate Afla versuri colinde - Aseara pe-nserate.   Aseara pe-nserate,Fecioara Maria,In Viflaim cetate,Calatorind sosea.

Doamne ocroteste i pe romani

Doamne ocroteste i pe romani

Doamne ocroteste-i pe romani!   Va prezentam versurile si muzica pentru “Doamne ocroteste-i pe romani!” a lui Sava Negrean Brudascu.   Doamne ocroteste-i pe romani! - versuri Doamne, nu uita de noiSuntem saraci, plini de...