Poezia - o pictura cu cuvinte

Haideti sa vorbim despre structura unei poezii. Pentru inceput, sa ne reamintim ca orice poezie este alcatuita din titlu, strofe, versuri.

Titlul

Titlul se afla la inceputul poeziei si este cel care da o prima informatie despre continutul poeziei. Titlul poate fi exprimat printr-un cuvant concret: “Lacul” sau abstract: “Melancolie”; poate reda un nume: “Diana”, un anotimp: “Vara”, animale, plante sau obiecte. Titlul poate fi exprimat si printr-o comparatie: “Lumea ca o harta”, un epitet: “Mirabola samanta” sau o metafora: “Viori aprinse, femeile”, etc. De asemenea, titlul poate fi exprimat si printr-o propozitie: “De vorbiti ma fac ca n-aud”.

De obicei, la titlu nu se pune nici un semn de punctuatie. Exista totusi situatii in care se cere folosirea lor. De exemplu, cand titlul este o intrebare: “Dar muntii unde-s?”, o exclamare: “Iata!” sau o dorinta: “Vino!”. Pe langa aceste doua semne de punctuatie mai apar si semnele de suspensie: “Lacrimile mele …”. Nu se foloseste niciodata la titlu punctul.

Versuri, strofe

Orice poezie este alcatuita din versuri, formate din unul sau mai multe cuvinte. Versurile sunt structurate in strofe. Numarul de versuri dintr-o strofa poate varia, precum si numarul de strofe dintr-o poezie. Strofa este compusa din doua sau mai multe versuri, rareori un vers, unite prin continut. Strofa de un vers se numeste monostih. Gruparea a doua versuri formeaza un distih, cea de trei versuri se numeste tertina, iar gruparea de patru versuri formeaza un catren. Exista si strofe de 5,6 sau mai multe versuri. Exista poezii in care versurile nu apar in strofe si se inlantuie de la inceput pana la sfarsit intr-o singura unitate. In alte poezii, combinarea versurilor este variata: alaturi de distihuri apar catrene sau tertine, dar legate printr-o idee.

Unele poezii respecta o anumita structura: acelasi numar de versuri intr-o strofa, structurate dupa un anumiy algoritm si se numesc poezii cu forma fixa, de aceea au denumiri aparte. Vom aminti cateva dintre ele:

·         Rondelul. Rondelul cuprinde 13-14 versuri grupate in 3 strofe. Primele doua versuri se repeta si apar la mijloc si la sfarsit. Accepta doua rime. De exemplu: “Rondelul rozelor de august” de A. Macedonski.

·         Madrigalul.  Madrigalul cuprinde 20 versuri. Poezia nu are o restrictie in marime, se intercaleaza versurile albe doar la sfarsit exista rima imperecheata. De exemplu, Minulescu.

·         Gazelul. Gazelul este alcatuit din 10 perechi de versuri (distihuri), iar dupa prima rima (pereche) aceasta rima revine in toate partile pare. Fiecare distih poate fi socotit o maxima. De exemplul, “Lupta vietii” de George Cosbuc.

·         Sextina. Sextina se compune din 6 strofe a cate 6 versuri. Cuvintele finale ale primei strofe se repeta la sfarsitul tuturor celorlalte, in ordinea 6, 1, 5, 2, 4, 3. Cuvantul final al versului al 6-lea al unri strofe devine cuvantul final al strofei urmatoare. De exemplu, “Petrarca”.

·         Glossa. Glossa este alcatuita din tot atatea strofe cate versuri are strofa initiala, plus strofa finala, care este identica cu prima dar are versurile inversate. In fiecare strofa este dezvoltata ideea din  fiecare vers al strofei initiale. De exemplu, Glossa de Mihai Eminescu.

·         Sonetul. Sonetul este alcatuit din 2 catrene si 2 tertine. Admite 2 rime. Versul ultim cuprinde o concluzie a intregului poem. De exemplu, Sonet de Mihai Eminescu.

Ca exercitiu, va propunem sa alcatuiti o poezie din trei catrene pe orice tema (o tema preferata de dvs.). Ne transmiteti creatiile dvs.?