Univers de copil

A+ R A-


Poezii de iarnă pentru copii

 

poezii de iarna pentru copiiVezi câteva poezii de iarnă pentru copii. Sunt plăcute şi uşor de învăţat.

 

Iarna blajină de Tudor Arghezi
Iarna blajină
A intrat în voi, întâi, ca o lumină
Preacinstită, pomule,
Preagingaşe, omule.
A rămas de astă-vară
Luna-n crengile de ceară.
Pomule mic,
Ce torci tu, borangic?

Buruienile sunt îmbrăcate
Şi încălţate
Cu târlici
De panglici.

În streaşinile mele
Vrăbiile au adus perini şi saltele.
Pisica bătrână
Şi-a pus ciorapii de lână,
Şi torcând pe neştiute
Din carâmbi şi căpute
S-a-mbrăcat cu tricou
Cenuşiu şi nou.

Toată lumea se joacă
De-a un fir de promoroacă,
De-a ţandăra, de-a cremene,
Vrând să fie-asemenea.

Floarea nu mai vrea să dea
Şi s-a făcut nuia.
Apa face minuni
Şi soiuri de minciuni.
La jghiaburi, burlane şi ciuturi:
Vergele, mărgele şi ciucuri.
Melcul urduros
S-a făcut somnuros:
Dintr-un fel de pămânţel,
Pe care-l ştie numai el,
Şi cu un fel de meşteşug,
Şi-a făcut un fel de belciug
Sfredelit, găurit, învârtit –
Şi s-a zidit
Pe un an
Într-un fel de pantof, dintr-un fel de porţelan.

Toate taie, toate-nţeapă,
Din văzduh şi apă,
Şi presărat cu ghimpi mici
Pământul se ghemuie ca un arici.

 

 

Iarna de Nicolae Labiş
Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui …
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

 

 

Iarna de George Coşbuc

Iarna-i un vestit dulgher
Că ea poate, cand voieşte,
Peste rauri pod să puie,
Fără lemne, fără cuie,
Fără nici un pic de fier;
Şi găteşte-aşa deodată,
Pod întreg, dintr-o bucată.

Iarna-i grădinar, când vrea
Pune albe flori la geamuri,
Fără frunze şi cotoare,
Fără chiar să aibă soare,
Numai cum le ştie ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheaţă,
Dar când sufli, pier din faţă.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ceasul desteptator

Ceasul desteptator

Ceasul desteptator Va oferim spre lectura povestea “Desteptatorul” scrisa de Anca Marinescu. Ilustratia apartine lui Pompiliu Dumitrescu. Pentru prima data, Horia a ramas singur in casa. Nerabdator si...

O sarbatoare pe acoperisul lum…

O sarbatoare pe acoperisul lumii

O sarbatoare pe „acoperisul lumii” De-a lungul si de-a latul celui mai inalt lant muntos de pe glob, in Nepal, intre 3.000 si 4.000 metri altitudine, traiesc populatii pe cat de...

Legenda brandusei

Legenda brandusei

Legenda brandusei Aceasta floare extrem de delicata marca in calendarul popular fie instalarea pe deplin a primaverii, fie a toamnei. Oamenii au asociat aceluiasi nume doua specii de flori diferite,...

Furnica si porumbita de Lev Ni…

Furnica si porumbita de Lev Nicolaevici Tolstoi

Furnica și porumbița de Lev Nicolaevici Tolstoi O furnică însetase şi intrând într-o apă mare ca să bea, o luă repeziciunea apei şi o ducea în jos, fiind aproape să se...

Imagini si gifuri animate cu s…

Imagini si gifuri animate cu simbolurile Craciunului

Imagini si gifuri animate cu simbolurile Craciunului   Odata cu apropierea Craciunului, sarbatoarea nasterii Domnului Iisus Hristos, intr-o perioada frumoasa si puternic incarcata de semnificatii, o multitudine de obiecte si personaje isi...