Povestea Puiosul si vulpea de Ion Pas

Ion Pas s-a nascut la Bucuresti in anul 1895 inca din tinerete s-a integrat in miscarea muncitoreasca, iar volumele sale de poezii (Din lumea celor obiditi, Drumul mortii, Lumea celor necajiti) si romanele scrise pentru libertate (Zilele vetii tale, Lanturi) descriu viata grea din trecut a oamenilor muncii. Ion Pas a scris si numeroase carti pentru copii si tineret.

“Cand m-am hotarat sa incerc a ma consacra mestesugului literar (e foarte mult de atunc!), intaiele pagini pe care le-am scris istoriseau intamplari din viata copiilor de pe acele vremuri. Ele, vremurile despre care vorbesc, erau departe de a se asemui cu acestea de astazi pe care le traiesc cititorii fericiti ai prezentului.

Cat au fost de grele si de pline de griji va pot spune parintii vostri si veti afla voi insiva din cartile care povestesc trecutul de suferinte si lupte al poporului nostru. Timpurile de demult isi gasesc oglindirea si in paginile pe care, la inceputul meseriei de scriitor, le-am scris pentru copii, iar mai tarziu – pentru oamenii mari.”

Iata povestea "Puisorul si vulpea" scrisa de Ion Pas:

Stai cuminte acum, si-o sa-ti spuna bunica o poveste cu un pui de gaina care a fost neascultator ca tine. Puisorul voia sa se duca in crang, macar ca i-a spus mama, de multe ori, sa nu plece din curte, sa nu se duca-n crang, caci acolo e vulpea nemiloasa. De e se tem si ratele, si gainile, ba chiar si cocosii.

Dar puiul n-a vrut sa tina seama de sfaturile mamei si a pornit, leganandu-se pe picioare, hai-hui, ca un copil care nu e cuminte.

”Hei, si cine e ea? se gandea puisorul. Sa pofteasca sa-mi iasa inainte, ca eu, hat, ii scot ochii cu ciocul!”

Deodata se opri. Dintr-un tufis dadu buzna o lighioana. Vulpea! Da, da, chiar ea ... Vai, puiul o sa moara! De ce n-a ascultat-o pe maica-sa?

Dar iata ca vulpea n-are ganduri vrajmase. Nu il sugruma. Nu il mananca. Vulpea il priveste domol, ca o bunicuta batrana, si-i spune:

- Te-ai speriat, micutule? Fii pe pace. Nu-ti fac nimic. Au nascocit despre mine gurile rele multe neadevaruri. Eu nu mananc pe nimeni. Din contra, va iubesc pe voi, gainuselor, cocoseilor, pasarelelor. Uite, ca sa vezi cat sunt de milostiva, iti spun ca nu eu va dusmanesc, ci vulpoiul roscat, care-i vecinul meu. Chiar in noaptea asta vrea sa vina la voi, sa va manance. Spune-mi unde sunt fratii tai, sa-i vestesc de cu vreme.

Și vulpea n-a avut nevoie sa vorbeasca mai multe, caci puisorul cel neastamparat si prostut o crezu pe cuvant, ba chiar se induiosa de atata bunatate.

Vrei sa stii ce-a mai fost? A fost prapad si jale. Puisorul a dus-o pe vulpe in batatura, i-a aratat cum se deschide usa, unde sunt ratustele, gastele si cocoseii, iar vulpea, lacoma si fatarnica, a gatuit toate fapturile din ograda si pe urma l-a mancat si pe el ...