Univers de copil

A+ R A-


Povestea teiului
de Mihai Eminescu

Blanca, ştii că din iubire
Făr' de lege te-ai născut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos să-l iei de mire!

 

Îmbrăcându-te-n veşmântu-i,
Lepădând viaţa lumii,
Vei spăşi greşala mumii
Şi de-o crimă tu mă mântui.

 

Traiul lumii, dragă tată,
Cine vor, aceia lese-l,
Dară sufletul mi-e vesel,
Tinereţea luminată.

 

Danţul, muzica, pădurea,
Pe acestea le-ndrăgii,
Nu chiliile pustii
Unde plângi, gândind aiurea!

 

Ştiu mai bine ce-ţi prieşte,
Cum am spus, aşa rămâne;
Pentru drumul cel de mâine
De cu azi te pregăteşte!

 

Mâna Ea la ochi şi-o ţine,
Toate minţile-şi adună,
Să ia lumea-n cap, nebună,
Parc-atâta-i mai rămâne.

 

Calu-i alb, un bun tovarăş,
Înşeuat aşteapt-afară,
Ea picioru-l pune-n scară
Şi la codru pleacă iarăşi.

 

Sara vine din arinişti,
Cu miroase o îmbată,
Cerul stelele-şi arată,
Solii dulci ai lungii linişti.

 

Dar prin codri ea pătrunde
Lângă teiul vechi şi sfânt,
Ce cu flori pân-în pământ
Un izvor vrăjit ascunde.

 

Îngânat de glas de ape
Cânt-un corn cu-nduioşare
Tot mai tare şi mai tare,
Mai aproape, mai aproape;

 

Iar izvorul, prins de vrajă,
Răsărea, sunând din valuri
Sus în codri de pe dealuri
Luna blândă ţine strajă.

 

Ca din farmec Ea tresare,
Şi privind uimită-n lături,
Vede-un tânăr chiar alături,
Pe-un cal negru e călare ...

 

Oare ochii ei o mint,
Sau aievea-i, adevăru-i?
Flori de tei el are-n păru-i
Şi la şold un corn de-argint.

 

Ea privi atunci în jos,
Trece mâna pe la tâmple,
Iară inima-i se umple
De un farmec dureros.

 

El se da tot mai aproape
Şi cerşea copilăreşte;
Al ei suflet se răpeşte
De închide-a ei pleoape.

 

Cu o mână îl respinge,
Dar se simte prinsă-n braţe,
De-o durere, de-o dulceaţă
Pieptul, inima-i se strânge.

 

Ar striga ... şi nu se-ndură,
Capu-i cade pe-a lui umăr,
Sărutări fără de număr
El îi soarbe de pe gură.

 

O desmiardă ş-o întreabă,
Iar ea faţa şi-o ascunde,
Şi aşa de-ncet răspunde
Cu o voce dulce, slabă.

 

Tot alături călăresc,
Nu au grija nimănuia,
Şi de dragi unul altuia
Ei din ochi se prăpădesc.

 

Se tot duc, se duc mereu,
Trec în umbră, pier în vale,
Iară cornul plin de jale
Sună dulce, sună greu.

 

-i sunet se împarte
Peste văi împrăştiet,
Mai încet, tot mai încet,
Mai departe ... mai departe ...

 

Sus în brazii de pe dealuri
Luna-n urmă ţine strajă,
Iar izvorul, prins de vrajă,
Răsărea sunând din valuri.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Inventiile intre eroare si ama…

Inventiile intre eroare si amatorism

Inventiile intre eroare si amatorism Paradoxal, nu putine inventii s-au nascut din intamplare sau ca urmare a unor erori. Este cunoscut cazul lucratorului care, din greseala a inventat hartia sugativa. In...

Incredintarea in vederea adopt…

Incredintarea in vederea adoptiei si procedura adoptiei interne

Legea adoptiei - Capitolul III - Procedura adoptiei interne     Sectiunea 3 - Incredintarea in vederea adoptiei Art. 30   (1) Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a...

Planse de colorat crizanteme

Planse de colorat crizanteme

Planse de colorat - crizanteme   Culorile toamnei ar fi mai sarace fara culorile pastelate ale crizantemelor. Gratioase si fragile crizantemele infrunta vantul, temperaturile scazute si fac toamna mai frumoasa. Haideti sa desenam...

Mesaje, sms, urari si felicita…

Mesaje, sms, urari si felicitari in versuri de Anul Nou

Mesaje, sms, urari si felicitari in versuri de Anul Nou Doresti sa transmiti mesaje, sms-uri, urari si felicitari in versuri de Anul Nou? Alege unul si trimite-l celor dragi.    La multi ani cu...

Darul lui Mos Miron de Ion Aga…

Darul lui Mos Miron de Ion Agarbiceanu rezumat

Darul lui Mos Miron de Ion Agarbiceanu - rezumat Lucrarea “Darul lui Mos Miron” este scrisa de Ion Agarbiceanu, in care se povesteste o intamplare din timpul primului razboi mondial. Actiunea...