Rosirea oualor de Paste - traditii si obiceiuri

Intrebuintarea de oua rosii in sarbatorile Pastilor e o datina bine cunoscuta si pretutindeni uzitata.

Deci, gospodinele din cele mai multe parti ale tarii au obiceiul de a impetri ouale trebuincioase pentru Pasti, adica de a le da culoare galbena, apoi de a la impestri si a le rosi si pe urma de a le fierbe, mai pe scurt de a le pregati astfel dupa cum au apucat din mosi-stramosi totdeauna in Joia Mare.

Acest lucru il fac ele, de obicei, in Joia Mare deoarece, dupa credinta si spusele celor din batrani, ouale impetrite, rosite si fierte in aceasta zi nu se strica defel in tot decursul anului ce urmeaza. Ba, dupa cum spun unii, nu numai in decursul anului, ci chiar si in anii urmatori, cu alte cuvinte, nicicand.

In unele parti ale tarii, precum Muntenia, exista datina ca in Joia Mare sa fie duse la biserica oua rosii, care au fost facute in ziua premergatoare, adica miercuri. Aceste oua se lasa apoi la biserica pana in ziua de Pasti.

Facandu-se aceasta, se crede ca aceste oua nu se strica niciodata.

Tot in Muntenia exista credinta ca, daca se ingroapa din aceste oua in hotarele unei mosii, nu o sa bata piatra in acea mosie.

La romanii din Macedonia, din contra, este datina ca in timp de furtuna sa se puna sub streasina casei o pirostie pe dos, iar deasupa acesteia un ou rosu din Joia Mare, din Joia patimilor, in credinta ca, facandu-se aceasta, furtuna inceteaza.

Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrate sau impistrite. Decoratiile dunt extrem de variate, utilizand simboluri religioase, geometrice, vegetale, animale. Procedeele si tehnicile sunt din cele mai diverse. Plantele folosite ofera o ama larga de nuante, in funcite de momentul de recultare, de timpul de uscare si chiar modul lor de combinare. De exemplu, pentru a obtine culoarea rosie, se strande de cu vara plante cu floare purpurie ce sunt puse la uscat. Dar, cea mai frumoasa culoare rosie se obtine din cojile de ceapa rosie, din frunzele marului paduret sau din sovarf, din sfecla roaspata ori flori de bujor. Pentru a obtine nuante de galben se folosesc flori de tei sau frunze de mesteacan, morcovi, coaja de mar/portocale/lamaie ori flori de galbenele. Pentru a obtine nuante de albastru se foloseste vioreaua sau frunze de varza rosie. Nuanta oualor este deosebita, naturala si unica, spre deosebire de culorile cumparate din magazine, pe baza de ingrediente chimice.

Traditia populara romaneasca mizeaza pe credinta si putere miraculoasa: ouale de Pasti pot vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie.

In unele zone ale tarii exista obiceiul ca in prima zi de Pasti, toti ai casei sa se spele pe fata cu apa dintr-un vas, in care au pus dinainte un ou rosu, un ban de argint si o urzica, astfel ca tot anul sa fie sanatosi si rumeni la fata precum oul, curati precum argintul si puternici si aspri precum urzica.

Cu oua rosii se pot face descantece pentru dureri de ochi, dureri de dinti, durere de gat.