Univers de copil

A+ R A-


Sistemul nervos

sistemul nervosCand ne inteapa cineva la un deget, fara sa-1 vedem, stim ca ceva atinge corpul nostru, simtim o durere si voim sa indepartam partea intepata, facand o miscare potrivita. Cunostinta, simtirea si vointa se nasc in sufletul nostru. Cum se nasc, nu stim, dar stim de ce organe avem nevoie, ca sa cunoastem, sa simtim si sa dorim. Aceste organe sunt nervii, maduva spinarii si creierul, care toate la un loc alcatuiesc sistemul nervos.

Creierul umple aproape toata tidva capului sau craniul. El e format dintr-o materie moale, alba inauntru si cenusie pe dinafara. Aceasta materie se numeste materie nervoasa, fiindca din ea e alcatuit intreg sistemul nervos.

Creierul mare e partea cea mai mare si mai insemnata din sistemul nervos. Pe dinafara, creierul are o multime de incretituri, numite circumvolutiuni. Acestea sunt facute din materie cenusie; in ele se termina nervii prin care primim stiri de la lumea din afara si tot de aici pleaca nervii prin care trimitem muschilor ordine de miscari. Cand o parte a creierului mare e bolnava, se nasc tulburari in sufletul omului: nu vede sau nu aude, nu poate voi, nu poate vorbi, se tampeste si uneori chiar moare.

Creierul mic e asezat in partea dinauntru a craniului, sub creierul mare. El regleaza miscarile. Daca ii scoatem unui animal creierul mic, animalul umbla impleticindu-se.

Din creier se prelungeste maduva spinarii, asezata in canalul sirei spinarii.

Din creier si din maduva spinarii pleaca o multime de firisoare alburii, numite nervi. Acestia se ramuresc si se raspandesc in toate partile corpului, intocmai ca si vasele capilare. Unii nervi se duc la muschi si rostul lor e sa duca acestora porunca de miscare, voita de sufletul nostru. Acestia se numesc nervi de miscare.

Alti nervi ne aduc stiri felurite despre cele ce se petrec in afara de noi sau chiar in corpul nostru. Acestia se numesc nervi de simtire. Nervii de simtire sunt nervii care ne dau de stiri despre sunete (nervii auzului), nervii care ne dau stirea despre culoarea si forma obiectelor (nervii vazului), nervii mirosului, ai gustului, ai pipaitului si altii.

Cum vedem, sistemul nervos e partea cea mai insemnata din corp; el tine sub stapanirea sa activitatea tuturor organelor corpului. Fiindca e mereu in lucrare, se oboseste usor, mai ales creierul, de aceea are nevoie de odihna. Cea mai buna odihna a sistemului nervos este somnul.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Melc grabit

Melc grabit

Melc grabit Va oferim spre lectura povestirea “Melc grabit” scrisa de Mircea Pop. Se intalnesc in padure. - Buna ziua, broscuta verde! - Buna ziua, melc codobelc!

Decoratiune de Halloween pisic…

Decoratiune de Halloween pisica neagra

Decoratiune de Halloween - pisica neagra   Unul dintre simbolurile sarbatorii de Halloween este si pisica neagra. Pentru unii norocoasa, pentru altii de-a dreptul infricosatoare, pisica neagra nu trece neobservata. Va oferim...

Violenta si actul violent in m…

Violenta si actul violent in mediul familial

Violenta si actul violent in mediul familial Violenta – iata un termen cu o mare putere de reprezentare, care ne scuteste, cel putin pentru inceput, de nu tocmai placuta operatie de...

Paznicii ograzii

Paznicii ograzii

Paznicii ograzii Va oferim spre lectura poezia “Paznicii ograzii” scrisa de Ileana Bumbac. S-au aprins prin iarba-nalta Doua felinare mici Si-n lumina lor se-arata, O familie de-arici.

Vatra fericirii Victor Tulbure

Vatra fericirii Victor Tulbure

Vatra fericirii - Victor Tulbure   Vezi versurile de la poezia “Vatra fericirii”, autor Victor Tulbure.   Un vultur se roteste in tariiPeste Carpatii mei cu frunti de piatra …  In lume nu-s mai multe...