Sistemul solar si excursia in Cosmos

Steaua numita Soare constituie inima sistemului planetar din care face parte Pamantul. Ce se afla in jurul ei? O sa facem mai intai o conventie, care ne va ajuta sa masuram mai usor distantele in interiorul sistemului nostrum solar. Astfel, vom numi distanta de la Pamant la Soare o “unitate astronomica” si o vom nota de 1 UA, aceasta fiind de fapt egala cu 147.1m milioane de kilometri. In acest fel stim acum ca, daca spunem 3 UA aceasta inseamna de trei ori distanta de la Pamant la Soare, sau ca 0.5 UA, reprezinta din aceeasi distanta. Cea mai apropiata planeta de Soare este planeta Mercur, care se invarteste in jurul lui pe o orbita circulara cu raza de aproape 0.4 UA. Diametrul planetei reprezinta mai putin de jumatate din diametrul Pamantului, (mai exact 0.38). Aceasta planeta in jurul Soarelui in 88 de zile. Deci, pe Mercur, anul nu are o durata de 365 (366) de zile ca pe Pamant, ci numai de 88 de zile.

Urmatoarea planeta este Venus (Luceafarul), care poate fi vazuta seara sau spre dimineata pe cer, si care este confundata de oameni cu o stea. UA de Soare si diametrul ei este aproape cat cel al Pamantului. Un an pe Venus are 243 de zile terestre. Sondele spatiale americane de tip “Mariner” si cele sovietice de tip “Venus” au cercetat indeaproape aceasta planeta, sondele “Venus … 7, 8, 9 si 10” au trimis chiar capsule care au coborat pe suprafata planetei si i-au cercetat atmosfera si solul. Temperatura la suprafata planetei Venus este foarte mare, in jur de 500°C, iar atmosfera este formata in cea mai mare parte de bioxid de carbon, un gaz in care fiintele vii de pe Pamant nu ar putea trai.

Spre deosebire de toate celelalte planete ale sistemului solar, care se invart in jurul axei lor de la apus la rasarit, planeta Venus se invarte de la rasarit spre apus. Asta inseamna ca pe Venus, Soarele nu rasare la est, ci la vest si apune spre est.

Plecand de la Soare, dupa planeta Venus urmeaza Pamantul, singura planeta din sistemul solar pe care exista viata, din cate de stie, deocamdata.

Dupa Pamant urmeaza Marte, care se afla la 1.5 UA de Soare si care are diametrul egal cu jumatatae din cel al Pamantului. Marte executa o rotatie in jurul soarelui in aproape 2 ani terestri. Mult timp s-a crezut ca pe Marte exista viata si s-au scris numeroase povestiri stiintifico-fantastice despre “omuletii verzi” si despre o retea de canale pe care acestia ar fi construit-o pe planeta lor. Fiind si aceasta planeta mai aproape de Pamant, ca si Venus, a fost cercetata cu ajutorul unor sonde spatial automate, tip “Marte” de productie sovietica si “Mariner” si “Viking” de provenienta americana. In acest fel s-a constatat ca atmosfera planetei este foarte rarefiata, formata din gaze nefavorabile vietii, cu toate ca temperature la suprafata ei se apropie mult de cea de pe Pamant. Pana in prezent nu a fost descoperita nicio vietate pe Marte, iar din cercetarile effectuate, inca nu s-a ajuns la concluzia ca aici ar exista viata. Asa cum in jurul Pamantului se invarte satelitul lui natural Luna, in jurul lui Marte se invart doi sateliti: Phobos si Deimos.

Dupa planeta Marte se afla planeta Jupiter, cea mai mare planeta a sistemului nostrum solar, care are un diametru de 11 ori mai mare decat al Pamantului si executa o rotatie in jurul Soarelui in aproape 12 ani terestri. Distant de la Soare la Jupiter este de mai mult de cinci ori mai mare decat cea de la Soare la Pamant. Material din care este formata planeta este total diferita de cea din care sunt constituite planetele asemanatoare Pamantului. Atmosfera este formata in principal din hydrogen si heliu, iar la suprafata, din cauza temperaturii scazute si a presiunii foarte mari, se gasesc o serie de gaze lichefiate. Daca Pamantul are un singur satelit natural, iar Marte doi, Jupiter are nu mai putin de 13. Cei mai mari dintre ei – Io, Europa, Ganymede si Callisto – au fost descoperiti inca din anul 1610, de catre Galileo Galilei. Ganymede, cel mai mare dintre ei, este doar cu putin mai mic decat planeta Marte.

Intre planetele Marte si Jupiter se afla o zona in care se rotesc in jurul Soarelui foarte multe asa-numite planete mici sau “asteroizi”. Acestia sunt formati, in general, din roci brute si cei mai mari au dimensiuni de cateva sute de kilometri. Pana in present s-au descoperit peste 7000 de astfel de asteroizi, iar peste 1750 din acestia sunt bine cunoscuti. Asteroizii mai important au primit chiar nume din mitologia antica: Ceres, Palas, Junon, Vesta, Eros, Amor, Icar, Hermes, etc.

Planetele Mercur, Venus, Pamantul si Marte se mai numesc planete “telurice” pentru ca le apropie multe caracteristici commune. Planetele Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt denumit planete gigant.

Dupa Jupiter vine Saturn, planeta care se disting intre toate celelalte prin discurile care o inconjoara. Ea se afla la 9.5 UA de Soare si un diametru tot de 9.5 ori mai mare decat al Pamantului. Compozitia lui Saturn este foarte asemanatoare cu cea a lui Jupiter, iar in jurul ei se invart 10 sateliti naturali.

Urmeaza planeta Uranus, la o distant de 10 UA de Soare si care este ceva mai mica, fiind doar de 3.7 ori mai mare in diametru decat Pamantul. Un an pe Uranus dureaza cat 84 de ani terestri. In jurul acestei planete se invart cinci sateliti naturali. La 30 de UA de Soare se invarte in jurul acestuia planeta Neptun, foarte apropiata ca dimensiuni de Uranus. Cu toate ca a fost mai intai dedusa din calcule si apoi descoperita inca din 1846, planeta Neptun a fost foarte putin studiata, intrucat se afla foarte departe de Pamant. Se stie, printre altele, ca in jurul ei se invart doi sateliti, dintre care cel numit Triton este unul din cei mai mari sateliti naturali din sistemul solar avand un diametru de 4000 km.

Cea mai indepartata planeta cunoscuta a sistemului nostrum solar este planeta Pluton care se afla la o distanta medie de Soare de 40 de ori mai mari decat cea de la Soare la Pamant. Diametrul lui Pluton este mai mic decat jumatate din cel al Pamantului, iar un an pe aceasta planeta dureaza cat 245 de ani terestri.