Smardarul sau bujorul de munte
Smardarul (Rhododendron kotschyi) este un arbust decorativ al zonelor alpine, inalt de cel mult 50 m. Se mai numeste, in denumirea populara, bujor de munte, trandafir de munte, rododendron si au raspandire in Carpati (Orientali si Meridionali), precum si in Balcani. Tufarisurile de smardar nu depasesc 30-50 cm si apar in raristile din etajul inferior, dar mai ales pe culmile interioare si culmile nordice, pe versantii insoriti, pe soluri sarace si acide. Uneori, smardarul este insotit de afin si merisor.
Ramurile sunt lungi si ramificate. Frunzele sunt adunate spre varful ramurilor, cu o asezare alterna. Sunt de consistenta pieloasa. Smardarul/bujorul de munte este peren si isi pastreaza frunzele verzi tot timpul anului.
Interesant de remarcat la aceasta planta sunt glandele solzoase ruginii, care acopera ramurile tinere, fata inferioara a frunzelor si chiar caliciul florilor. Culoarea florilor este rosie-purpurie, roz-aprins si mai rar culori ce tind spre alb. Corola are aspectul unei palnii, prevazuta pe margine cu cinci lacinii. In interior se afla 10 stamine si un singur pistil. Florile sunt grupate in raceme umbeliforme terminale. Astfel formata, inflorescenta lasa impresia unor buchetele de flori, frumos aranjate in varful ramurilor. Ele raspandesc un parfum asemanator florilor de visin. Florile de smardar au fost culese si inca sunt culese pentru prepararea dulcetii. Infloreste din iunie pana in august. Sezonul de varf tine aproximativ doua saptamani, in perioada 1 iunie - 1 iulie, in functie de zona si masiv. De asemenea, difera de la an de an. Momentul maxim de “roz” tine destul de putin, din pacate …
Planta populeaza Carpatii din perioada cuaternara, cand ghetarii acopereau varfurile muntilor. Formeaza tufarisuri in locuri stancoase si ierboase din regiunea alpina. Acestea, uneori, ocupa suprafete apreciabile. Este monument al naturii si ocrotit prin lege. Raritatea sa face ca aceasta sa fie o planta ocrotita si protejata ca atare in perimetrul Parcului National Bucegi.
Intalnit in Muntii Tiblesului, Maramuresului, Rodnei, Harghitei, Buzaului, Barsei, Bucegi, Iezer-Papusa, Fagarasului, Retezatului, Valcanului, Parangului, Taru-Godeanu si Mehedintilor.
Deoarece creste in conditii climaterice si de relief specifice, nu tolereaza transplantari. De aceea, e imposibil de plantat si introdus aceasta planta in gradina. Smardarul a fost pus in evidenta si clasificat de catre botanistul de origine austriaca, Theodor Kotschy (1813-1866) si maghiarul Lajos von Simonkai (1851-1910).
- 01/09/2014 11:02 - Rezervatiile din Bucegi vegetatie si fauna
- 28/08/2014 01:04 - Diamantele sintetice bijuteriile tehnicii
- 26/08/2014 01:17 - Migratia pestilor
- 24/08/2014 01:10 - Evolutia istorica a ochelarilor
- 19/08/2014 01:04 - Mitologia transpusa in formule
- 08/08/2014 01:51 - Globulele albe patrulele imunitatii
- 04/08/2014 13:58 - De unde isi iau semintele energia
- 27/07/2014 18:03 - Parcul dendrologic Bazos din judetul Timis
- 21/07/2014 13:22 - Cocosul de munte
- 20/07/2014 01:13 - Grafia toponimului Sarmisegetusa