Structura urechii

Din punct de vedere al structurii, organul auditiv al omului, urechea, este format din trei parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna.

Urechea externa cuprinde pavilionul, care se continua pana la timpan cu conductul auditiv extern, al carui invelis cutanat contine glande cu secretie ceruminoasa. Pavilionul urechii, datorita neregularitatii de pe suprafata sa, favorizeaza receptia sunetelor din toate directiile.

Urechea medie este o cavitate plina de aer, numita “casa timpanului”, situata in osul temporal. Pe peretele extern al acestuia se gaseste timpanul – o membrana de forma ovalara -, ce separa urechea externa de urechea medie. Casa timpanului este despartita de urechea interna prin peretele intern, in care se gasesc doua orificii: fereastra ovala sau vestibulara, acoperita de o membrana (prin intermediul caruia casa timpanului comunica cu vestibulul) si membrana rotunda, mai mica, acoperita de o membrana (prin intermediul acesteia, casa timpanului comunicand cu rampa timpanica a melcului). Oscioarele urechii, care se gasesc aici, sunt in numar de trei: ciocanul, nicovala si scarita, ce sunt legate intre ele prin articulatii si prin ligamente, care le sustin in pozitia optima. Ele servesc la transmiterea catre lichidul din urechea interna a vibratiilor timpanului, datorita undelor sonore receptionate de urechea externa. Casa timpanului face legatura cu nazofaringele printr-un canal numit “trompa lui Eustache” sau tuba auditiva. Rolul ei consta in mentinerea aceleiasi presiuni pe cele doua fete ale timpanului, prin  echilibrarea presiunii aerului din casa timpanului cu aerul exterior.

Urechea interna, denumita si labirint, se gaseste situata in grosimea osului temporal, si se compune din: labirintul osos, ce comunica spre exterior cu fereastra ovala si fereastra rotunda, iar spre interior cu cavitatea craniana, printr-un conduct auditiv intern prin care trece nervul acustico-vestibular spre creier; canalele semicirculare osoase si melcul osoa, format dintr-un canal in forma de spirala de doua ture si jumatate in jurul unei axe centrale, numita columela.

In interiorul labirintului osos, de care este separat printr-un spatiu in care se gaseste un lichid numit perilimfa, se afla labirintul membranos, format din doua vezicule – utricula si sacula – ambele continand endolimfa.

Canalele membranoase, situate in canalele semicirculare osoase, impreuna cu utricula si sacula formeaza aparatul vestibular.