Univers de copil

A+ R A-


Ursul pacalit de vulpe

- poveste de Ion Creanga -

 

ursul-pacalit-de-vulpeEra odata o vulpe vicleana ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri.

Facandu-se ziua alba, vulpea iese la marginea drumului si se culca sub o tufa, gandindu-se ce sa mai faca ca sa poata gasi ceva de mancare. Sezand vulpea cu botul intins pe labele de dinainte, ii vine miros de peste. Atunci ea ridica putin capul si, uitandu-se la vale, in lungul drumului, zareste venind un car tras de doi boi.
- Bun! gandi vulpea. Iaca hrana ce o asteptam eu.

Carul apropiindu-se de vulpe, taranul ce mana boii o vede si, crezand ca-i moarta cu adevarat, striga la boi: Aho!aho!

Boii se opresc. Taranul vine spre vulpe, se uita la ea de aproape si, vazand-o ca nici nu sufla, zice: Bre! Da’ cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti! ... ce frumoasa cataveica am sa fac nevestei mele din blana istui vulpoi! Zicand asa, apuca vulpea de dupa cap si, tarand-o pana la car, se opinteste s-o arunca deasupra pestelui. Apoi striga la boi: hais! Joian, cea! Bourean.

Boii pornesc. Taranul mergea pe langa boi si-i tot indemna sa mearga mai iute ca s-ajunga degraba acasa si sa ieie pielea vulpii.

Insa, cum au pornit boii, vulpea a si inceput cu picioarele a impinge pestele din car jos. Taranul mana, carul scartaia si pestele din car cadea. Dupa ce hoata de vulpe a aruncat o multime de peste pe drum, binisor-binisor! sare si ea din car si, cu mare graba, incepe a strange pestele pe drum.

Dupa ce l-a strans gramada, il ia, il duce la vizuina sa si incepe a manca, ca ta...re-i mai era foame! Tocmai cand incepuse a manca, iaca vine la dansa ursul.
- Buna masa, cumatra! Ti!!! ... da’ ce de peste mai ai! Da-mi si mie, ca ta...re mi-i pofta!
- Ia mai pune-ti pofta-n cui, cumetre, ca doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Daca ti-i asa de pofta, du-te si-ti moaie coada-n balta, ca mine, si-i avea peste sa mananci.
- Invata-ma, te rog, cumatra, ca eu nu stiu cum se prinde pestele.

Atunci vulpea ranji dintii si zise:

- Alei, cumetre! da’ nu stii ca nevoia te duce pe unde nu-ti e voia si te-nvata ce nici nu gandesti? Asculta, cumetre: vrei sa mananci peste? Du-te deseara la baltoaga cea din marginea padurei, vara-ti coada-n apa si stai pe loc, fara sa te misti, pana despre ziua; atunci smuceste vartos spre mal si ai sa scoti o multime de peste, poate indoit si intreit de cat am scos eu.
Ursul, nemaizicand nicio vorba, alearga-n fuga mare la baltoaga din marginea padurei si-si vara-n apa toata coada! ... In acea noapte incepuse a bate un vant rece, de ingheta limba-n gura si chiar si cenusa de sub foc. Ingheta zdravan si apa din baltoaca, si prinde coada ursului ca intr-un cleste.

Intr-un sfarsit, ursul, nemaiputand de durerea cozii si de frig, smuceste o data din toata puterea. Si, sarmanul urs, in loc sa scoata peste, ramane far’ de coada!

Incepe el acum a mormai cumplit si-a sari in sus de durere; si-nciudat pe vulpe ca l-a amagit, se duce s-o ucida in bataie.

Dar sireata vulpe stie cum sa se fereasca de mania ursului. Ea iesise din vizuina si se varase in scorbura unui copac din apropiere; si cand vazu pe urs ca vine far’ de coada, incepu a striga:
- Hei, cumetre! Dar ti-au mancat pestii coada, ori ai fost prea lacom s-ai vrut sa nu mai ramaie pesti in balta?
Ursul, auzind ca inca-l mai ia si in ras, se inciudeaza si mai tare si se repede iute spre copac; dar gura scorburei fiind stramta, ursul nu putea sa incapa inlauntru. Atunci el cauta o creanga cu carlig si incepe a cotrobai prin scorbura, ca sa scoata vulpea afara si sa-i deie de cheltuiala ...

Dar cand apuca ursul de piciorul vulpei, ea striga: “Trage, nataraule! mie nu-mi pasa, ca tragi de copac ...” Iar cand anina carligul de copac, ea striga: “Valeu, cumatre! Nu trage, ca-mi rupi piciorul!” In zadar s-a nacajit ursul, de-i curgeau sudorile, ca tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.

Si iaca asa a ramas ursul pacalit de vulpe!


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Legenda vantului

Legenda vantului

Legenda vantuluiDupa ce Dumnezeu facu pamantul si-l impodobi cu ape, munti, paduri si sesuri, facu animalele, apoi omul. Se tot gandea insa ce mai are de facut, ca opera lui...

Insuficienta cardiaca simptome…

Insuficienta cardiaca simptome si tratament

Insuficienta cardiaca - simptome si tratament Insuficienta cardiaca reprezinta, de fapt, incapacitatea muschiului inimii (miocardul) de a pompa in sistemul arterial o cantitate adecvata de sange necesara activitatilor celulare...

Nume de copii cu litera WXYZ s…

Nume de copii cu litera WXYZ si semnificatie

Nume de copii cu litera WXYZ si semnificatie   Ce nume va purta copilul tau atunci cand va veni pe lume? Noi iti propunem o lista cu unele dintre cele mai populare...

Margaritarele sau perlele japo…

Margaritarele sau perlele japoneze

Margaritarele sau perlele japoneze Intre lucrurile pretioase sunt si boabele de margaritar sau perlele, pe care le avem de la un soi de scoici numite “stridii”. In Japonia, a...

Versuri de toamna

Versuri de toamna

Versuri de toamnă Poezii, versuri dedicate toamnei, acestui anotimp atât de special. Toamna suspinând a primăvară - Lazar Adina Toamna .. agale își...