Univers de copil

A+ R A-


Ziua de Ignat - obiceiuri, traditii si povestiri

Ziua de Ignat obiceiuri traditii si povestiriPrin multe parti, in ziua de Ignat (20 decembrie) se taie porcii. "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel putin o pasare, o gaina, o rata, o gasca - indeamna o credinta muscelana; ori la vreme, de-ai intepa creasta la o gaina neagra ca sa dea sangele, ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale".

Prin unele parti, lucrul, adica munca este ingaduita, insa numai dupa ce femeia a vazut sange de orice soi de vietate ori sange de porc negru. Daca nu vad gospodinele sange, prind o gaina neagra, ii impung creasta cu un ac, ca sa-i dea sangele, sa-l vada si apoi se apuca de lucrul de care au nevoie.

In aceasta privinta, va prezentam cateva povestiri muscelene:

"Cica era o femeie, pe care o chema Rada. In seara spre Ignat, ea s-a apucat sa toarca niste caiere de canepa. Pe-aproape de miezul noptii, pe cand Rada inca lucra, s-a pomenit cu Sf. Ignat la fereastra, ca a-nceput sa se rasteasca la ea zicandu-i:

Rad', Rad';

Suie-te-n pat,

Ca eu sunt Ignat!

Adica: Rada, Rada, culca-te! Nu mai toarce!

Ea insa n-a ascultat - a lucrat inainte.

A doua zi a si pus-o boala jos. Si cica, pan-a-ntepenit-o Dumnezeu, ea a aiurat intr-una:

Ignat, Ignat,

Ce-am avut,

Am depanat!

Adica: ce-am tors, am depanat pe raschitor.

Mai era una care periase la calti in ziua de Ignat. D-atunci insa a lovit-o boala si in curand s-a dus de pe lumea asta. Pana a a murit, a aiurat zicand:

Ignat, Ignat,

Zi buna de periat!

O alta povestire se aude prin judetul Ialomita si ne spune ca o femeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebuie sa toarca si sa coasa, ca sa n-o gaseasca pe ea sau pe cineva dintr-ai ei, sa se-mbolnaveasca sau sa-nebuneasca, a depanat de pe fuse pe raschitor si de aceea a-nebunit. Ea zicea-ntruna:

Ignat, Ignat,

De la usa, pan’ la pat,

Sapte fuse-ara depanat!

Ignatul il tin si femeile insarcinate, ca sa nasca pruncii intregi la trup si la minte.

Prin judetul Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri femeiesti, ca sa nu icneasca, sa nu geama, ca porcul. In sfarsit, se mai spune ca Ignatul isi are randuit sa moara negresit un om la ziua lui.

Prin unele parti ale tarii se crede ca daca se da copiilor care sa scapa, noaptea in pat cu udul, sa manance coada porcului si vor scapa de aceasta slabiciune.

Iata doar cateva idei ce au fost ilustrate de Tudor Pamfile intr-un impresionat studiu etnografic.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Salutul primul semn al politet…

Salutul primul semn al politetii si codul bunelor maniere

Salutul, primul semn al politetii si codul bunelor maniere Aveti o singura ocazie sa faceti o prima impresie! Sa salutati pe cineva, sa faceti prezentarile sau sa va prezentati...

Povestea toamnei in versuri

Povestea toamnei in versuri

Povestea toamnei în versuri   Fiecare anotimp are povestea si farmecul lui. La fel şi Toamna. Deci, dragi părinţi şi dragi bunici, ajutaţi-i pe cei mici să-nţeleagă pe-ndelete, natura să o respecte,...

Vine vine primavara

Vine vine primavara

Vine, vine primavara   Cantecul “Vine, vine primavara” – versuri si varianta audio   Vine, vine primavara, Se asterne-n toata tara. Floricele pe campii, Hai sa le-adunam, copii.

Jocul Raspunde corect

Jocul Raspunde corect

Jocul Raspunde corect Iata un exemplu pentru jocuri - “Raspunde corect”, in varianta lui A. V. Lovinescu. Jocul “Raspunde corect” consta in rezolvarea unor probleme de perspicacitate expuse succint si...

Serbare Craciun traditii roman…

Serbare Craciun traditii romanesti de Craciun

Serbare Crăciun - Tradiţii româneşti de Crăciun   Vă prezentăm un program pentru serbarea de Crăciun, o minunată scenetă legată de obiceiurile şi tradiţiile româneşti de Crăciun.   Colindǎtorii:   - Am venit sǎ colindǎm De bine...