Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Farmecul obiceiurilor si traditiilor populare oglindite in activitatile extrascolare
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Iulie 2019 00:00

FARMECUL OBICEIURILOR ȘI TRADIȚIILOR POPULARE

OGLINDITE ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE

Prof. înv. primar, Ioniță Titiana - Carmen

Şcoala Gimnazială Nr.1 Nămoloasa, Galați

Motto: „A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face TRADIŢIA.”

George Coşbuc, „Opere”

Obiceiurile şi tradiţiile noastre populare reprezintă o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi aceia ce-şi iubesc rădăcinile şi neamul. Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm, fiind alături de literatură un factor cu eficienţă deosebită în educaţie având o contribuţie remarcabilă.

Orice copil se simte atras de creaţiile populare, încă de când îşi ascultă bunica cum deapănă firul unui basm sau al unei legende, în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile ţăranului român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători, din ghicitori, în care sunt elogiate cinstea, onestitatea, eroismul, patriotismul, respectul, omenia, bunătatea,curajul, modestia, înfierându-se lăcomia, minciuna, lenea, laşitatea, necredinţa.

Prin activităţile extraşcolare, cu cel mai larg caracter interdisciplinar, oferim eficiente şi oportune modalităţi de valorificarea tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale. Scopul acestor activităţi este de dezvolta atitudini valorice faţă de cultură, să formăm elevilor o cultură moral–spirituală, să conservăm şi promovăm folclorului autohton, să dezvoltăm un comportament motivat, sentimente de bunătate, caritate, toleranţă, respect, demnitate.

În acest sens, în procesul instructiv-educativ se pune accent în mod special pe educaţia conform aspiraţiilor şi opţiunilor elevilor, pe păstrarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre populare, dar şi pe introducerea unor elemente moderne, noi, antrenante şi atractive, care duc la o mai bu socializare a elevilor şi la dezvoltarea abilităţilor de comunicare, la stimularea dorinţei de a participa la activităţile de grup.

Obiceiurile şi tradiţiile noastre populare, manifestate sub toate aspectele lor, reprezintă o bogăţie nepreţuită de comori pentru toţi aceia ce-şi iubesc rădăcinile şi neamul. Suntem mândri de faptul că ne-am născut într-un ţinut pitoresc, „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”,dar avem datoria de a păstra şi a arăta atât semenilor noştri din acest spaţiu, cât şi altora, frumuseţile fizice şi morale ale ţării noastre.Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm. Alături de literatură, care constituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie, arta populară are şi ea o contribuţie remarcabilă.

Alexandru Odobescu, în opera sa, afirma: „Dacă vrem fim şi mâine şi poimâine şi mai apoi, nu nesocotim istoria patriei şi să-i redăm pretutindeni locul ce i se cuvine şi mai ales în şcoală locul de frunte, deoarece istoria cuprinde toate la un loc: limba, cultura, tradiţiile…oamenii, şi cei de ieri, şi cei de azi dar şi cei ce mâine vor veni.”

Orice copil se simte atras de creaţiile populare, încă de când îşi ascultă bunica cum deapănă firul unui basm sau al unei legende, în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile ţăranului român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători, din ghicitori, în care sunt elogiate cinstea, onestitatea, eroismul, patriotismul, respectul pentru aproapele nostru, omenia, bunătatea, curajul, modestia, înfierându-se lăcomia, minciuna, lenea, laşitatea, necredinţa.Varietatea foclorului nostru dezvăluie copilului, în mod treptat, frumuseţile tradiţiilor populare, în al căror conţinut sunt înlănţuite sentimentele poporului nostru. Prin educaţie, prin diverse activităţi desfăşurate în familie şi în unităţile de învăţământ, vom reuşi să-i determinăm pe elevi să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile ţării în care s-au născut, asigurând astfel continuitatea tradiţiilor în generaţiie următoare, debutând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume populare şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou, cum spune Anton Pann:

“De la lume adunate

Şi înapoi la lume date.”

Constatăm rolul important în menţinerea acestor obiceiuri şi tradiţii ce-i revine, în primul rând şcolii, educatorului, celui care şi-a asumat această răspundere, aceea de a păstra vie în mintea copiilor şi a oamenilor tezaurul nostru cel mai de preţ. Prin activităţile extraşcolare, cu cel mai larg caracter interdisciplinar, oferim eficiente şi oportune modalităţi de valorificarea tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor populare locale şi naţionale. Patrimoniul cultural poate va fi fructificat atât de elevi, cât și de comunitatea locală prin intermediul activităţilor şcolare şi extraşcolare.

În scopul cunoaşterii, păstrării şi perpetuării tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti, elevii cărora le-am fost îndrumător, au fost implicaţi în numeroase activităţi, cum ar fi:

* descoperirea tradiţiilor şi obiceiurilor locale prin organizarea unor expoziţii cu diferite obiecte artizanale, unelte si obiecte de uz casnic şi costume populare colecţionate de elevi şi părinţi de la bunici şi străbunici (activităţi în cadrul unor proiecte de parteneriat, ce a avut drept scop stimularea interesului şi curiozităţii copiilor pentru tradiţiile şi obiceiurile autentice);

* organizarea unor şezători, în care s-au îmbinat armonios activităţile recreative cu cele literar – artistice (de ziua mărţişorului când elevii deapănă şi legende legate de Baba Dochia şi de simbolul mărţişorului, de ziua Sfântului Andrei);

* procurarea de la localnici a unor materiale şi produse necesare dotării sălii de clasă pentru crearea sezătorilor;

* prezentarea de programe artistice la serbările şcolare, la sărbătorile satului şi ori de câte ori se ivesc prilejuri (Crăciun, Paşte, Ziua Eroilor, hramul bisericii);

* dezbateri, discuţii şi întâlniri cu bunici, străbunici, care au luptat în al doilea război mondial;

* vizite la muzee, secţia etnografie și foclor;

* conştientizarea şi sensibilizarea copiilor privind valoarea obiectelor, costumelor şi a obiceiurilor  populare - cusutul unor costume populare (şablon din hârtie cartonată), covoraşe cu model popular, semne de carte, coroniţe, mileuri, haine populare pentru păpuşi;

* interpretarea unor colinde populare şi urături specifice Câmpiei Siretului;

* practicarea unor datini şi obiceiuri locale specifice din preajma sărbătorilor de iarnă;

* confecţionarea felicitărilor de Crăciun, Paşte şi a ornamentelor pentru împodobirea bradului, respectiv ornarea mesei la sărbătorile pascale;

* înregistrarea audio/video a unor colinde sau cântări religioase specifice sărbătorilor Pascale;

* pictarea de icoane pe sticlă, pe lemn, pe bucăţi de piatră de râu;

* confecţionarea, asamblarea unor mărţişoare, pictarea şi finisarea altora, valorificarea lor de către elevi (lucrul în echipă);

* realizarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor: ouă încondeiate, măşti confecţionate de elevi, prezentarea unor panouri decorative pentru ornarea holurilor şcolii şi a sălilor de clasă.

Scopul acestor activităţi este de dezvolta atitudini valorice faţă de cultură, să formăm elevilor o cultură moral–spirituală, să conservăm şi promovăm folclorului autohton, să dezvoltăm un comportament motivat, sentimente de bunătate, caritate, toleranţă, respect, demnitate. În acest sens, în procesul instructiv-educativ se pune accent în mod special pe educaţia conform aspiraţiilor şi opţiunilor elevilor, pe păstrarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre populare, dar şi pe introducerea unor elemente moderne, noi, antrenante şi atractive, care duc la o mai bu socializare a elevilor şi la dezvoltarea abilităţilor de comunicare, la stimularea dorinţei de a participa la activităţile de grup.

Fructificând achiziţiile din cadrul activităţilor extracurriculare, am observat cum aceste evenimente îi unesc pe copii, îi sensibilizează şi-i bucură în acelaşi timp, îi duc pe firul întoarcerii la arta populară, la cunoaşterea marilor tradiţii româneşti, creeând o armonie şi o emoţie estetică puternică, impresionând pozitiv, deopotrivă, pe copii şi pe părinţi. Sentimentul dragostei faţă de patrie şi de popor are un conţinut foarte bogat. El înglobează, pe lângă dragostea faţă de familie, de oraşul sau satul natal, de natura patriei, de cea faţă de creaţiile folclorice, care pentru fiecare copil constituie o mândrie.

Ataşamentul pentru cultura românească, dorinţa de a păstra peste veacuri crâmpeie din obiceiurile şi tradiţiile locale, mi-au susţinut convingerea de a acorda o atenţie sporită activităţilor de familiarizare a copiilor cu unele elemente tradiţionale culturale, religioase, istorice, considerând că aceasta este o datorie şi o răspundere morală. Închei, printr-o afirmaţie a lui Sabin BãlaşaO ţarã trãieşte prin spiritualitatea ei. Fãrã aceastã spiritualitate nu este o ţarã, e un teritoriu locuit de un popor.

BIBLIOGRAFIE:

  1. Fişer, Mirela, Grigorescu, Adriana, Ion, Florina, Diversitate în cultură şi tradiţii, Editura Caba Educaţional, București, 2008;
  2. Gabor, Ion, Bilibok-Bârsan, Petrică, „Vatra satului cu tradiţiile, obiceiurile valorificate în actul predării limbii române, Editura Egal, Bacău, 2008;
  3. Pop, Mihai, Obiceiuri tradiţionale româneşti”, Editura Univers, Bucureşti, 1999.

 

 

Revista cu ISSN

Competentele si codul de conduita al in…

   CAPITOLUL III  Competentele si codul de conduita al inspectorilor   Art. 62. -     Competentele profesionale necesare unui bun inspector sunt:    a) sa fie capabil sa evalueze eficienta strategiilor didactice alese de cadrul...

Read more

Tematica activitatilor de educatie rutie…

TEMATICA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE RUTIERĂ ABORDARE DIDACTICĂ   În vederea realizării unei educaţii rutiere eficiente, continue şi coerente a preşcolarilor şi elevilor, educatorilor li se recomandă: - abordarea transdisciplinară (utilizarea contextelor rutiere ca studii...

Read more

Ordin organizarea si desfasurarea probel…

Ordin privind organizarea si desfasurarea probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Ordinul 5720 din 10 septembrie...

Read more

Procesul de invatamant si sistemul de in…

PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT   Înv. Dobraniş Gabriela, Şcoala Gimnazială Ungureni, Bacău   Procesul de învăţământ este considerat cea mai înaltă formă de organizare şi desfăşurare a educaţiei, determinate de prezenţa...

Read more

Invatarea la distanta

  ÎNVĂȚAREA LA DISTANȚĂ prof. Mihaela Butoi Liceul Tehnologic “Petru Poni”, Onești Evoluţia exponenţială a domeniilor de utilizare a informaticii din ultima perioada, precum și necesitatea implementării ei în cele...

Read more

Situatiile de criza educationala din cla…

SITUAȚIILE DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ DIN CLASA DE ELEVI Prof. Surlaru Daniela Colegial Agricol ”Dr. C. Angelescu” Buzau Definirea unei situații de criză împune un apel justificat...

Read more

Cadrele didactice titularizabile in ulti…

Cadrele didactice titularizabile in ultimii 6 ani pot ocupa un post pe perioada nedeterminata   Guvernul Romaniei a aprobat, miercuri - 9 aprilie 2014, modificarile la Legea Educatiei Nationale prin care cadrele...

Read more

Activitatea catedrei/comisiei metodice

ACTIVITATEA CATEDREI/COMISIEI METODICE   Art.40. Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, care predau aceeaşi disciplină de studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizică şi sport este predată de mai...

Read more