Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Materiale si resurse
Masuri pentru revenirea si evitarea accidentelor in timpul activitatilor de educatie fizica si sport
Marţi, 14 Septembrie 2010 07:12

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

  

 

CAPITOLUL V

 

MĂSURI PENTRU PREVENIREA ŞI EVITAREA ACCIDENTELOR ÎN TIMPUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

 

Art.21. Prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport implică măsuri diferenţiate, în funcţie de etapa de desfăşurare: înaintea începerii activităţii (cu caracter preventiv), pe parcursul desfăşurării şi în încheiere. Măsurile preventive intră în atribuţia conducerii unităţii de învăţământ, a cadrelor didactice care conduc activităţile de educaţie fizică şi sport, a elevilor şi a părinţilor acestora.

 

Art.22. Conducerea unităţii de învăţământ şi personalul administrativ au următoarele atribuţii:

a)        asigurarea spaţiilor necesare pentru organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport, atât în aer liber cât şi în interior;

b)        amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafeţe ale terenurilor care să nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea acţiunilor motrice;

c)        dotarea spaţiilor de lucru cu instalaţii funcţionale şi asigurate corespunzător;

d)        amenajarea şi asigurarea spaţiilor pentru sărituri şi aterizări;

e)        asigurarea spaţiilor necesare echipării elevilor (vestiare), separat fete şi băieţi şi a instalaţiilor sanitare necesare, cu funcţionalitate permanentă;

f)          asigurarea corpurilor de iluminat, bine protejate;

g)        asigurarea instalaţiilor de aerisire a spaţiilor de desfăşurare a activităţilor;

h)        igienizarea sistematică (de două ori pe zi, sau de câte ori este necesară), a spaţiilor destinate activităţilor de educaţie fizică şi sport;

i)          protejarea ferestrelor cu grilaje de protecţie bine fixate;

j)          protejarea tablourilor electrice şi a altor instalaţii din interior;

k)        protejarea corespunzătoare a întrerupătoarelor şi prizelor;

l)          dotarea catedrei de educaţie fizică cu un dulap sanitar care să conţină materiale şi produse medicale, necesare acordării primului ajutor.

 

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:57
Citeşte mai mult... [Masuri pentru revenirea si evitarea accidentelor in timpul activitatilor de educatie fizica si sport]
 
Organizarea si desfasurarea activitatilor de selectie si intiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanta in cadrul unitatilor de invatamant cu program sportiv
Marţi, 14 Septembrie 2010 07:08

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

 

 

 

CAPITOLUL IV

 

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE SELECŢIE ŞI INIŢIERE A ELEVILOR CU APTITUDINI PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ ÎN CADRUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU PROGRAM SPORTIV

 

Art.19. (1)Selecţia reprezintă activitatea desfăşurată permanent de specialiştii domeniului în vederea depistării elevilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sporturilor.

(2)Selecţia se realizează pe baza criteriilor, testelor şi probelor adecvate fiecărei discipline sportive. Criteriile sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială. În cadrul acestora se stabilesc teste, probe şi norme metodologice.

(3)Activitatea de selecţie şi iniţiere cuprinde fazele iniţială şi intermediară.

(4)Selecţia iniţială are drept scop concentrarea elevilor cu aptitudini pentru o anumită disciplină, parcurgând un demers didactic de iniţiere şi aderare la un program stabil de antrenament – stadiul I - antrenamentul de bază orientat (A.B.O.), caracterizat de continuitate.

(5)Selecţia intermediară va marca începutul stadiului al II-lea - antrenamentul specializat sau specializarea timpurie (A.S.T.), potrivit cu disponibilităţile elevilor de a obţine cele mai bune performanţe în anumite discipline sportive/posturi în cadrul unor echipe/probe.

 

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:58
Citeşte mai mult... [Organizarea si desfasurarea activitatilor de selectie si intiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanta in cadrul unitatilor de invatamant cu program sportiv]
 
Participarea elevilor la activitatile de educatie fizica si sport in functie de starea lor de sanatate
Marţi, 14 Septembrie 2010 07:04

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

  

 

CAPITOLUL III

 

PARTICIPAREA ELEVILOR LA ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN FUNCŢIE DE STAREA LOR DE SĂNĂTATE

 

Art.12. Funcţia principală a educaţiei fizice şi sportului este de a optimiza sănătatea elevilor, folosind mijloace, metode şi tehnologii diferenţiate, astfel încât de efectele acestor activităţi să beneficieze toţi elevii, indiferent de nivelul aptitudinilor sau al capacităţilor de mişcare.

 

Art.13. Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport este condiţionată de prezentarea avizului medical “apt pentru efort fizic”. O situaţie particulară este aceea în care unii elevi sunt în incapacitate de a depune eforturi fizice, fiind scutiţi medical. 

 

Art.14. Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi Baremul medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şi sport, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării, sunt obligatorii pentru toate unităţile de învăţământ.

 

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:58
Citeşte mai mult... [Participarea elevilor la activitatile de educatie fizica si sport in functie de starea lor de sanatate]
 
Forme de organizare a activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul preuniversitar
Marţi, 14 Septembrie 2010 06:58

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

 

 

CAPITOLUL II

 

 

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ

                       ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR  

 

Art.8. Formele de organizare curriculară a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar sunt următoarele:

a)    ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

-     activitatea de educaţie fizică cu grupa

b)   ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

-     lecţia de educaţie fizică

-     lecţia de pregătire sportivă practică (clasele vocaţionale cu program sportiv)

-     lecţia opţională

c)    ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

-     lecţia de educaţie fizică

-     lecţia de pregătire sportivă practică (clasele vocaţionale cu program sportiv)

-     lecţia opţională

d)   ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL

-     lecţia de educaţie fizică

-     lecţia de pregătire sportivă teoretică, cls. XI-XII, clase vocaţionale cu program sportiv

-     lecţia de pregătire sportivă practică, cls. IX-XII, clase vocaţionale cu program sportiv

-     lecţia de atac şi apărare, cls.IX-XII, profil militar

e)    ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV SUPLIMENTAR

-     lecţia de pregătire sportivă practică/antrenament sportiv

 

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:59
Citeşte mai mult... [Forme de organizare a activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul preuniversitar]
 
Rolul educatiei fizice si sportului in invatamantul preuniversitar
Marţi, 14 Septembrie 2010 06:58

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

 

 

 

CAPITOLUL I

ROLUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

 

Art.1. Educaţia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei globale, prin conţinutul lor, influenţând sănătatea, creşterea şi dezvoltarea corpului, dezvoltând motricitatea, procesele şi fenomenele psihice şi favorizând socializarea. În acest context, funcţiile educaţiei fizice şi sportului sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială, ceea ce corespunde conceptului de dezvoltare echilibrată şi integrată a personalităţii.

 

Art.2. Legea învăţământului precizează că educaţia fizică şi sportul constituie disciplină de învăţământ. Legea educaţiei fizice şi sportului stabileşte că „educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat”. În consecinţă, în învăţământul preuniversitar educaţia fizică şi sportul figurează atât ca activităţi curriculare, cât şi ca activităţi extracurriculare.

 

Art.3. Educaţia fizică este o formă de educaţie care valorifică mişcarea pentru dezvoltare corporală, comunicare, formare de deprinderi motrice şi atitudini favorabile privind practicarea exerciţiilor fizice pe tot parcursul vieţii.

 

Art.4. Sportul este parte a culturii, fiind înţeles, încă de la începuturile sale, ca mijloc ideal pentru menţinerea stării de sănătate, pentru formarea corpului şi a caracterului, trăsătura sa principală fiind întrecerea, care stimulează dorinţa de afirmare şi, implicit, obţinerea unor performanţe.

 

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:00
Citeşte mai mult... [Rolul educatiei fizice si sportului in invatamantul preuniversitar]
 
Proiectarea instruirii pe competente
Luni, 13 Septembrie 2010 20:36

Proiectarea instruirii pe competenţe

 

 

            Proiectarea instruirii în formele sale de bază (planificarea calendaristică anuală şi proiectarea unităţilor de învăţare) se poate realiza în conformitate cu elementele metodologice principale, redate în documentele din Curriculum Naţional şi cu modelele prezentate în ghidurile corespunzătoare.

            Această proiectare are tradiţii pentru învăţământul liceal, cu origini care au aproape un deceniu (odată cu realizarea primei programe pe competenţe, la clasa a IX-a).

            Proiectarea pe competenţe se bazează pe câmpul conceptual şi metodologic cunoscut, prin care sunt definite: proiectarea calendaristică anuală, unitatea de învăţare, proiectarea unităţilor de învăţare, competenţele specifice, competenţele generale, conţinuturile, detalieri ale conţinuturilor, resurse educaţionale, metodele de evaluare etc.

            Pentru proiectarea instruirii în învăţământul gimnazial, există experienţa proiectării pe obiective (în care obiectivele de referinţă sunt finalităţile procesului de învăţământ) practicată, mai mult sau mai puţin constant, ca reflectare a concepţiei promovate de ghidurile metodologice corespunzătoare.

            Proiectarea pe competenţe şi pe obiective au în comun un model relativ invariant de rubricaţie. Diferenţele apar în momentul în care se realizează trecerea de la proiectul instruirii, la aplicarea sa în practică.

            Prin obiectivele de referinţă se urmăreau anumite finalităţi (concretizate sau nu în obiective de învăţare), cu o formulare aparent mai vagă şi cu posibilitatea realizării unei „învăţări în sine”.

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
Citeşte mai mult... [Proiectarea instruirii pe competente]
 
Elemente ale organizarii instruirii in gimnaziu
Luni, 13 Septembrie 2010 19:50

Elemente ale organizării instruirii în gimnaziu

 

 

   Modificarea principală propusă de forma actuală a curriculum-ului o reprezintă:

            -         trecerea de la centrarea învăţării pe obiective la centrarea învăţării pe dobândirea de competenţe;

            -         trecerea de la geografia de tip descriptiv spre un demers de învăţare care încurajează înţelegerea relevanţei geografiei pentru viaţa cotidiană;

           -         stimularea interesului elevilor de a cunoaşte direct, de a investiga şi de a înţelege faptul geografic imediat;

           -         înţelegerea importanţei protecţiei mediului ambiant pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

           -         depăşirea – ori de câte ori este nevoie – a spaţiul sălii de clasă, realitatea înconjurătoare fiind orizontul cel mai potrivit de înţelegere a faptului geografic.

Structura programei cuprinde: competenţele generale urmărite pe tot parcursul gimnaziului, sistemul de competenţe specifice, conţinuturi, precum şi sugestii metodologice generale pentru fiecare clasă.

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
Citeşte mai mult... [Elemente ale organizarii instruirii in gimnaziu]
 
Organizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant
Luni, 13 Septembrie 2010 19:47

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ

 

 

      1. Competenţe generale ale geografiei ca domeniu educaţional

 

Competenţele generale ale geografiei ca domeniu educaţional, redate mai jos, acoperă cele opt domenii de competenţe cheie, dar nu într-o ordine integral biunivocă.

(1) Utilizarea terminologiei (generale şi specifice) în prezentare, descrierea şi explicarea realităţii geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese şi fenomene caracteristice).

(2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii şi a terminologiei în limbi străine

(3) Transferarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţă şi tehnologie (domenii, discipline, metode, legi, modele, structuri) la studierea mediului înconjurător ca întreg şi a sistemelor sale componente.

(4) Relaţionarea realităţii geografice (elemente, fenomene, sisteme şi structuri) cu reprezentarea ei cartografică şi grafică.

Acesta este un domeniu de competenţe care subliniază specificul geografiei ca ştiinţă şi disciplină şcolară. 

(5) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei societăţii informaţiei (TSI) în instruirea prin geografie şi prelucrarea informaţiilor cu un conţinut prevalent geografic.

(6) Identificarea dimensiunii sociale, civice şi antreprenoriale a caracteristicilor spaţiului geografic.

(7) Aplicarea unor deprinderi (abilităţi) şi metode generale de învăţare pentru o pregătire permanentă asumată.

(8) Elaborarea unor modele antreprenoriale ale spaţiului geografic.

(9) Sensibilizarea şi deschiderea culturală prin structuri interdisciplinare şi disciplinare de percepere a dimensiunii culturale a existenţei contemporane.

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
Citeşte mai mult... [Organizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant]
 
Competentele cheie si geografia scolara
Luni, 13 Septembrie 2010 19:37

Competenţele - cheie şi geografia şcolară

 

 

 

Competenţele - cheie sugerate de Comisia Europeană

  

 

Comisia Europeană, prin directoratul general pentru educaţie şi cultură, a realizat un demers derulat pe mai mulţi ani (2002 – 2006), concretizat într-un raport final asupra principalelor elemente care derivă din implementarea programului „Educaţie şi formare 2010” în perspectiva compatibilizării sistemelor educaţionale din ţările Uniunii Europene.

 În accepţiunea Comisiei Europene, definiţia competenţelor – cheie este următoarea: „Competenţele - cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”.

Din această definiţie şi din analiza specificului competenţelor – cheie rezultă următoarele:

     -          competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi (abilităţi) – atitudini;

     -          au un caracter transdisciplinar implicit;

     -          competenţele – cheie reprezintă într-un fel finalităţile educaţionale ale învăţământului obligatoriu;

     -          acestea trebuie să reprezinte baza educaţiei permanente.

Domeniile de competenţe - cheie cuprind: cunoştinţe, abilităţi (aptitudini, deprinderi), atitudini.

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:15
Citeşte mai mult... [Competentele cheie si geografia scolara]
 
<< Început < 31 32 33 34 35 37 > >>

Pagina 37 din 38

Revista cu ISSN

Individ persoana personalitate omul

INDIVID – PERSOANĂ – PERSONALITATE. OMUL. Prof. Contescu  Mihaela Magdalena Liceul Tehnologic ”1 Mai”, Municipiul Ploiești Filosofia operează mai mult cu noțiunea Omul, aceasta incluzând în sine biologicul,...

Read more

Rolul modernizator al natiunii

ROLUL MODERNIZATOR AL NAŢIUNII Profesor Petcu Camelia Liceul Tehnologic Măneciu, Judeţul Prahova Herder era de părere că adevăratele culturi se nasc nu pentru a se...

Read more

amintiri despre arghezi

AMINTIRI DESPRE ARGHEZI     Prof. Mihalcea Carla Şcoala nr.1 Pantelimon-Ilfov     Întreaga creaţie a acestui mare scriitor, Tudor Arghezi, relevă complicatele probleme ale omului modern, spirit complex, confruntat cu realităţi diverse şi dinamice. Cuvinte cheie: poet,...

Read more

Relevanta teoriei inteligentelor multipl…

Relevanta teoriei inteligentelor multiple pentru practica didactica pedagogica

RELEVANȚA TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE PENTRU PRACTICA DIDACTICĂ PEDAGOGICĂ Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău Howard Gardner, psiholog care activează în...

Read more

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme...

Read more

Stimularea gustului pentru lectura la sc…

STIMULAREA gustului pentru lecturǎ lA ŞCOLARUL MIC prof. înv. primar Marşeu Rodica Lavinia Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara Cu toatǎ amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în...

Read more

Evaluarea rezultatelor scolare. Metoda c…

EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE METODA CUBULUI   Inst. DOBREA MONICA Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Casin   Se pot folosi metode moderne chiar si în tratarea marilor teme din pedagogie....

Read more

Capitol II

Capitolul II. Membrii APR -    membri activi -    membri sustinãtori -    membri de onoare -    membri fondatori

Read more