Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Organizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant
Luni, 13 Septembrie 2010 19:47

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ

 

 

      1. Competenţe generale ale geografiei ca domeniu educaţional

 

Competenţele generale ale geografiei ca domeniu educaţional, redate mai jos, acoperă cele opt domenii de competenţe cheie, dar nu într-o ordine integral biunivocă.

(1) Utilizarea terminologiei (generale şi specifice) în prezentare, descrierea şi explicarea realităţii geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese şi fenomene caracteristice).

(2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii şi a terminologiei în limbi străine

(3) Transferarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţă şi tehnologie (domenii, discipline, metode, legi, modele, structuri) la studierea mediului înconjurător ca întreg şi a sistemelor sale componente.

(4) Relaţionarea realităţii geografice (elemente, fenomene, sisteme şi structuri) cu reprezentarea ei cartografică şi grafică.

Acesta este un domeniu de competenţe care subliniază specificul geografiei ca ştiinţă şi disciplină şcolară. 

(5) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei societăţii informaţiei (TSI) în instruirea prin geografie şi prelucrarea informaţiilor cu un conţinut prevalent geografic.

(6) Identificarea dimensiunii sociale, civice şi antreprenoriale a caracteristicilor spaţiului geografic.

(7) Aplicarea unor deprinderi (abilităţi) şi metode generale de învăţare pentru o pregătire permanentă asumată.

(8) Elaborarea unor modele antreprenoriale ale spaţiului geografic.

(9) Sensibilizarea şi deschiderea culturală prin structuri interdisciplinare şi disciplinare de percepere a dimensiunii culturale a existenţei contemporane.

La acestea se adaugă o altă competenţă generală a geografiei, rezultată din caracterul ei de ştiinţă a interacţiunii dintre natură şi societate:

 

 

 (10) Relaţionarea realităţilor din natură (şi din sfera ştiinţelor despre natură) cu cele ale societăţii (şi din sfera ştiinţelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul înconjurător) şi o disciplină de sinteză (geografia) care studiază această realitate integrată.

 

 

2. Organizarea competenţelor pe niveluri

 

Elementul central al unei construcţii teoretice referitoare la modul în care pot fi realizate competenţele pe parcursul şcolarităţii obligatorii îl constituie posibilitatea acestora de a fi formate în timp.

Ordonarea semnifică intenţia de a pune de acord această taxonomie a competenţelor cu dezvoltarea inteligenţei elevului.

Pe baza unor corelaţii între vârste, clase şi operaţiile intelectuale predominante, poate fi imaginat un sistem de 4 niveluri (corespunzătoare treptelor de învăţământ), fiecare cu o anumită justificare teoretică; aceste niveluri au o semnificaţie doar în sistemul învăţării geografiei şi nu reprezintă o schemă general valabilă pentru evoluţia elevilor sau pentru structura altor discipline şcolare.

Nivel

Vârste (elevi)

Clase

Discipline şcolare

1. Învăţământ primar

9 – 10 ani

III – IV

Ştiinţe ale naturii

Introducere în geografie

2. Gimnaziu

11 – 14 ani

V – VIII

Geografie generală – elemente introductive, geografia continentelor, geografia României

3. Ciclul liceal inferior

15 – 16 ani

IX - X

Geografia generală, fizică şi umană

4. Ciclul liceal superior

17 – 18 ani

XI – XII / XIII

Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ale Europei, României şi Uniunii Europene

 

Nivelul gimnazial

 

1. Utilizarea terminologiei în prezentarea şi explicarea realităţii geografice

 

2. utilizarea corectă a numelor proprii şi a unor termeni în limbi străine

 

3. Transferarea unor elemente din matematică, din ştiinţe şi tehnologie în studierea mediul terestru

   

4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic

 

5. Accesarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei cu caracter geografic prin tehnologia informaţiei

 

6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi culturale a caracteristicilor spaţiului geografic

 

7. Dobândirea unor deprinderi (abilităţi) şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă

 

8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile

 

 

3. Domenii de conţinuturi

 

Nivel 2 (ciclul gimnazial, cl. V – VIII)

  • Elemente esenţiale şi sintetice referitoare la evoluţia cunoaşterii Terrei;
  • Elemente de întreg (Terra) redate global şi intuitiv (mai puţin fenomenologic);
  • Diviziunile majore ale Terrei (oceane, continente, geosfere);
  • Elementele geografice generale şi specifice ale continentelor;
  • Elemente minimale de geografie regională şi de geografie a ţărilor;
  • Elemente referitoare la substratul natural şi la componenta antropică a spaţiului geografic (economie, populaţie, cultură, societate).
  • Elemente semnificative ale relaţiilor dintre om şi mediu;
  • Elemente definitorii referitoare la specificul geografic al ţării.

 

4. Abordarea didactică

 

Procesul de predare – învăţare – evaluare are la bază o abordare didactică modernă, bazată pe elementele noi din ştiinţele educaţiei şi din evoluţia actuală a sistemului social şi educaţional care influenţează acest proces.

Acest demers presupune:

a)      renunţarea la elemente de instruire tradiţionale, nejustificabile într-un context educaţional inovativ: supraabundenţa informaţională, enciclopedismul, miniaturizarea unor capitole aparent academice, caracterul învechit al informaţiilor, excesul denumirilor inoperante;

b)      renunţarea la organizarea procesului de predare învăţare la clasă predominant în doi timpi („ascultare”– „predare”), ineficient şi imposibil de justificat raţional;

c)      proiectarea unităţilor elementare de tip „lecţie”, după modele cu o rubricaţie negociată şi asumată;

d)      trecerea la generalizarea proiectării anuale şi a proiectării unităţilor de învăţare, în conformitate cu standardele din ţări cu învăţământ evoluat şi cu eforturile de inovare actuale;

e)      renunţarea la supralicitarea „principiilor didactice”, foarte greu de susţinut ca atare în contextul actual;

f)       introducerea unor modele de proiectare a unităţilor de învăţare care să se apropie de ceea ce putem numi „proiectare holistică”;

g)      vizibilizarea geografiei şcolare în mediul educaţional şi social, prin realizarea unor pregătiri corespunzătoare ale elevilor la examenelor naţionale, în contextul studierii geografiei locale şi al prezenţei mai active în sursele de informare mass – media;

h)      asumarea unor proiecte de inovare negociate;

i)        racordarea mai pregnantă a geografiei la sistemul de competenţe cheie al Comisiei Europene.

 

 

5. Consecinţe asupra evaluării

 

Modelul curricular al geografiei, centrat pe formarea unor competenţe specifice şi, prin acestea, a unor competenţe generale, are consecinţe deosebite asupra procesului de evaluare a rezultatelor instruirii.

Principalul efect ar trebui să fie trecerea de la o evaluare centrată pe sistemul „obiective – conţinuturi” (sau predominant „conţinuturi”) la o evaluare centrată pe „competenţe”, prin ofertare de suporturi diverse (schiţe, hărţi, grafice, desene, imagini, texte) capabile să identifice atingerea competenţelor.

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
 

Revista cu ISSN

Metode de interactiune educationala

METODE DE INTERACŢIUNE EDUCAŢIONALĂ                                                                                              Prof. Laura Herman                                                                                    Şcoala “Nicolae Iorga” Baia Mare   Dincolo de accentul informaţional care devine tot mai puţin monopol al şcolii, aspectul formativ şi motivaţional al acesteia se poate...

Read more

Drepturile omului si ale copilului in sc…

  DREPTURILE OMULUI ŞI ALE COPILULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ, DIN PERSPECTIVĂ TEOLOGICĂ prof. Butnărașu Constanța Camelia, Liceul Teoretic ,, Emil Racoviță,, Galați Conştiinţa creştină vede în viaţă un dar divin...

Read more

Dacii in analele france secolul IX

DACII ÎN ANALELE FRANCE (SECOLUL IX)   Dragnea Mihai     Analele Regatului Francilor (latină Annales regni Francorum, Annales Laurissenses maiores; germană  Reichsannalen) reprezintă o serie de scrieri cu caracter istoric, ce ne informează despre...

Read more

Educatia

EDUCATIA    Educatia reprezinta activitatea specializata, specific umana, desfasurata in mod deliberat, prin care se mijloceste raportul dintre om si factorii de mediu, favorizand dezvoltarea omului prin intermediul societatii si a societatii...

Read more

L'attaque du moulin

L' ATTAQUE DU MOULIN (fragment) Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov La nouvelle L' attaque du Moulin, publieé en 1877, s'...

Read more

Identitate memorie si fictiune in litera…

IDENTITATE, MEMORIE ŞI FICŢIUNE ÎN LITERATURA CONCENTRAŢIONARĂ, NICOLAE STEINHARDT, JURNALUL FERICIRII Prof. Boza Mirela-Ionela Jurnalul fericirii, „operă postumă, se alătură altora – prea puţine în literatura română –...

Read more

Literatura si corespondenta in opera lui…

LITERATURĂ ŞI CORESPONDENŢĂ ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Max Blecher a reuşit să facă din propria boală o experienţă cu adevărat tulburătoare,...

Read more

O chestiune controversata stereotipul

O chestiune controversata stereotipul

O CHESTIUNE CONTROVERSATĂ: STEREOTIPUL Prof. Raluca Ioana Olariu Şcoala Gimnazială „Acad.H.Mihăescu” Udeşti, Judeţul Suceava Semnificaţia imaginilor vizuale este stabilită prin diferenţă. Astfel, de-a lungul istoriei...

Read more