Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Programul zilnic al elevului
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

PROGRAMUL ZILNIC AL ELEVULUI

 

Învăţător Ţipu Mihaela

Şcoala cu clasele I-IV Schitu/StructuraCostineşti, jud. Constanţa

 

  

Şcoala este o instituţie importantă în viaţa copilului şi a familiei.

Acesta păşeşte pragul şcolii aflându-se deodată în faţa unor responsabilităţi izvorâte din angajarea sa în prima mare activitate socială: învăţătura. Ea reflectă măsura în care copilul reuşeşte să răspundă cerinţelor noului program. Este important ca fiecare elev să se acomodeze uşor şi rapid noilor cerinţe.

Statutul de şcolar al copilului impune o nouă distribuire a timpului său. Se va restrânge astfel timpul de joacă şi se vor introduce unele obligaţii de natură intelectuală.

Organizarea raţională a timpului permite instalarea unui regim de viaţă şi muncă sănătos. Controlarea eficientă a timpului va constitui un stil de viaţă.

Un regim de muncă şi odihnă este necesar:

· în organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ;

· pentru realizarea cu uşurinţă a sarcinilor şcolare;

· pentru ocrotirea sănătăţii micului şcolar.

Activitatea elevului trebuie riguros organizată, supravegheată şi controlată. Copilul care nu are în familie un astfel de program şi desfăşoară activitatea la întâmplare, nu-şi pregăteşte temele la timp, nu-şi formează deprinderi de muncă ordonată şi sistematică. Din aceste cauze el întâmpină tot mai mari greutăţi în îndeplinirea sarcinilor şcolare, pe care caută să le evite.

Colaborarea familiei cu şcoala este necesară pentru realizarea cu succes a cerinţelor impuse de unitatea de învăţământ. Unele familii nu ţin legătura cu şcoala şi neglijează complet oportunitatea unui program care trebuie să jaloneze munca şi odihna copilului. Respectarea restricţiilor de curăţenie şi igienă, întocmirea şi respectarea programului de executare a îndatoririlor şcolare trebuie urmărită cu fermitate de către părinţi.

Eficientizarea colaborării şcoală-familie se concretizează în abordarea de către învăţător a acestei teme în cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu părinţii. Prezentarea unui posibil program zilnic al elevului este necesară mai ales în şcolile din mediul rural pentru educarea ,,mentalităţii” părinţilor.

  1. Deşteptarea la ora 700;
  2. Înviorarea, igiena corporală;
  3. Îmbrăcatul şi revizuirea ghiozdanului;
  4. Servirea micului dejun;
  5. Traseul către şcoală;
  6. Programul şcolar: 4-5 ore de cursuri;
  7. Traseul către casă;
  8. Spălatul pe mâini, schimbarea vestimentaţiei, servirea mesei de prânz;
  9. Program de odihnă - 2 ore;

10. Pregătirea lecţiilor - până la ora 1700;

11. Activităţi la alegere (lectură, vizionare de programe TV, joc în aer liber);

12. Servirea cinei – ora 1900;

13. Pregătirea ghiozdanului;

14. Igiena corporală de seară;

15. Lectura – cel puţin un sfert de oră;

16. Odihna de noapte, începând cu ora 2100.

Scopul primordial al şcolii este acela de a forma tipuri de elevi, care să răspundă nevoilor comunităţii şi să dea acestei persoane competente pentru viaţa privată, profesională şi publică.

„Orice copil are dreptul de a-şi exprima opiniile în toate chestiunile care îl privesc.” ( art.12-15 Convenienţa Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului -1989). Pe lângă dreptul de a i se asigura asistenţa de sănătate, copilul are dreptul de a se juca în voie, de a-şi satisface anumite dorinţe in timpul liber. Prin timp liber inţelegem acea unitate de timp folosită dupa voia şi priceperea fiecăruia. La vârsta şcolara mică copilul trebuie dirijat în folosirea timpului liber către activităţi utile, plăcute, care să-i formeze trăsături pozitive de caracter.

 Timpul liber poate avea mai multe funcţii: educativă, de odihnă, sau de delectare.

Putem vorbi de timp liber zilnic, timp liber la sfârşit de săptamână sau timp liber în vacanţe. Considerăm timp liber al unei zile, timpul rămas după efectuarea unor activităţi cum ar fi: orele de curs, activităţi extraşcolare, trebuinţele personale, activităţile gospodăreşti şi activităţile neprevăzute.

 Acest timp diferă de la individ la individ în funcţie de vârstă, ritm de muncă, familie.

 

Exemplu:

Unui copil de clasa a-IV-a, cu un ritm lent de muncă intelectuală, dar sârguincios, care nu este susţinut de familie şi este obligat să presteze activităţi gospodăreşti nu îi mai rămâne timp liber zilnic, poate doar la sfârşit de săptămână.

Dimpotriva, unui copil care posedă un ritm alert de muncă intelectuală, este susţinut de familie şi nu prestează activităţi gospodăreşti, îi rămâne mult timp liber.

O altă categorie este aceea a copiilor care „omoară” timpul.

.

Dacă timpul liber zilnic se rezumă la 2-3 ore, cel de la sfârşitul săptămânii este mult mai intins; atunci copilul îşi poate planifica activităţi multiple. Acum se impune dirijarea elevului către o dozare eficientă a timpului, din partea şcolii, prin educator şi din partea familiei prin implicarea copilului în diverse activităţi cu caracter educativ dar şi relaxant (activităţi sportive, muzicale, artistice, etc) .

Orice activitate din timpul liber trebuie să aducă un beneficiu pentru minte şi trup, să fie diversificată, recreativă, fără aglomerare, respectând deviza: „timpul liber nu trebuie omorât”.

Ce poate face un copil la sfârşitul unei săptămâni? La început trebuie să se întrebe:

„Ce-mi este mai folositor?”

„ Să citesc o carte?”

„ Să mă plimb?”

„ Să vizionez programe TV?”

„ Să merg la un spectacol?”

„ Să ascult muzică?”

„ Să mă joc pe calculator?”

„ Să-mi vizitez bunicii?”

„ Să mă întâlnesc cu prietenii?” sau

„ Să ies in curte la joacă?”

Daca rolul educatorului a fost îndeplinit, copilul va şti să aleagă pentru a fi mulţumit deplin.

Lectura va fi buna dacă educatorul a făcut selecţia lecturilor, oferindu-i criterii de apreciere valorică, trezindu-i interesul prin comentarii la adresa unor personaje literare.

Spre deosebire de lectură, care face posibila diferenţierea dintre oameni, ca nivel de cultură, televizorul uniformizează culturile individuale, privându-le de originalitatea şi personalitatea atât de necesare. Emisiunile TV vizionate trebuie selectate şi totodată, respectate condiţiile de igienă a vizionării pentru evitarea consecinţelor nedorite.

 

Bibliografie:

* Coaşan A., Vasilescu A.: ,,Adaptarea şcolară”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988

* Şincan E., Alexandru Gheorghe: ,,Şcoala şi familia”, Ed. ,,Gheorghe Cârţu Alexandru”, Craiova, 1993

Ultima actualizare în Miercuri, 07 Aprilie 2010 22:19
 

Revista cu ISSN

Studiul privind selectia pregatirea si c…

STUDIUL PRIVIND SELECŢIA, PREGĂTIREA ŞI CONDUCEREA UNEI ECHIPE REPREZENTATIVE DE FOTBAL ÎN ŞCOALA GIMNAZIALĂ Profesor HATOS VASILE Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Munteanu,, Poiana Blenchii, Jud. Sălaj Mişcarea sportivă din ţara noastră...

Read more

Padurea habitatul izvorului de viata

PĂDUREA – HABITATUL IZVORULUI DE VIAŢĂ   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Pădurea, izvor de viaţă începând de la strămoşii noştrii, reprezintă habitatul ori casa unde se nasc şi trăiesc animalele şi...

Read more

Actualitatea interferentelor poetice ale…

ACTUALITATEA INTERFERENŢELOR POETICE ALE LUI ALEXANDRU MACEDONSKI  (1854-1920)   Prof. drd. Miron Costina Violeta Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, Dolj   Istoria noastră literară nu a înregistrat prea multe interpretări referitoare la perioada 1854-1920, cu excepția...

Read more

Corpul national de experti in management…

Corpul national de experti in management educational sesiunea 2014 seria 7   Se organizeaza si cea de-a saptea serie din sesiunea 2014 pentru concursul de selectie a cadrelor didactice pentru constituirea Corpului National de...

Read more

dezvoltarea competentelor cheie citit sc…

DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR CHEIE CITIT - SCRIS  PRIN  DISCIPLINELE DE  STUDIU  DIN  ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR LA FIECARE CLASĂ     Profesor Rodica Stan, Şcoala Viile, jud. Galaţi     Pornind de la citatul "Elevul trebuie învăţat să citească...

Read more

Difference Differance sau instabilitatea…

 DIFFÉRENCE / DIFFÉRANCE SAU INSTABILITATEA LIMBAJULUI LA DERRIDA   Prof. Drd. Miron Costina Violeta Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, Dolj   „Celebra definiţie a lui Saussure, conform căreia limba este un sistem alcătuit din diferenţe...

Read more

Studiu asupra invatarii experientiale in…

STUDIU ASUPRA ÎNVĂŢĂRII EXPERIENŢIALE ÎN FIZICĂ prof. Mihaela Butoi Colegiul Național “Grigore Moisil” Onești Este o mare provocare a învăţământului, a educaţiei găsirea unui ”limbaj comun”, a...

Read more

Programul a doua sansa

Ordin privind aplicarea programului “A doua sansa”. Metodologia privind organizarea procesului de invatamant in cadrul programului “A doua sansa” pentru invatamantul preuniversitar

Read more