Calul minune - versuri
Iata poezia “Calul minune” scrisa de Grete Tartler.
Calul-minune
Cu copite de alune
Cu potcoave de ghiudem
Si cu lacrimi de bem-bem,
Tot sarea navadaios,
Intorcea casa pe dos,
Ba spargea o farfurie,
Ba-ncurca o draperie,
Ba sarea pe un perete
Crezand ca e un cal verde,
Tropaia pe un dulap,
Ne scula cu noaptea-n cap,
Batea tactu-ntr-un castron
Cu un bat de macaron;
Intr-o seara, nazdravanul
A escaladat pianul:
“Ce sosea alba si neagra!
Ia sa vad eu, cum se-alearga?”
Insa trapul pe sosea
Cu un cantec raspundea:
“Fii cuminte, mai calut!
Sunt pian, nu sunt calut!
Mai vazut-am eu cai brezi
Incurcati printre diezi
Mai vazut-am mototoli
Incurcati printre bemoli!”
Cum fugea manzul nitel
Se-auzea un cantecel;
Inapoi sau inainte
Se-auzea tot “fii cuminte!”
De-atunci manzul nazdravan
Sare numai pe pian.
Articole asemanatoare mai noi:
- 02/09/2013 12:44 - Harnicuta versuri
- 01/09/2013 22:10 - Hotul poezie
- 01/09/2013 06:29 - Abecedarul poezie
- 31/08/2013 21:14 - Numaratoare de toamna
- 31/08/2013 07:52 - Grigore Vieru versuri limba romana
Articole asemanatoare mai vechi:
- 29/08/2013 13:07 - Amintire de la mare
- 29/08/2013 09:46 - Esti necajit motane poezie
- 29/08/2013 02:15 - Pelicanul Yukalele
- 27/08/2013 11:11 - Poezie cu Mos Martin
- 26/08/2013 19:29 - Confuzie poezie
