Univers de copil

Caracatita

Va oferim spre lectura povestirea „Caracatita”, scrisa de Igor Akimuskin, cuprinsa in volumul „Animale constructori”.

In apele marii traiesc niste rude extrem de interesante ale mecilor: este vorba de caracatite. Toata lumea a auzit de ele.

Pe fundul marii, unde gasesc pietre, caracatitele se ascund pe sub ele sau in crapaturile stancilor. In schimb, acolo unde nu intalnesc decat mal sau nisip, isi construiesc case. Ele cara pietre si cochilii, alcatuind gramezi si isi inalta ziduri de aparare in dosul carora se instaleaza. Apoi camufleaza intrarea in cetate asezand deasupra un pietroi mare, care tine loc de acoperis. La adapostul unei asemenea fortarete, caracatita, cea cu corpul atat de moale, nu se teme de nici un dusman.

In timp ce isi construiesc casa, caracatitele tarasc pietre neobisnuit de mari: uneori acestea cantaresc de zece si chiar de douazeci de ori mai mult decat caracatitele insesi.

Am vazut odata cum un pui de caracatita (care nu cantarea mai mult de 100 de grame) a carat pana la „santierul de constructie” o piatra de doua kilograme. Dupa aceea, imediat, si-a dobandit propriul record, carand de-a-ndaratelea inca un pietroi, care cantarea pe putin trei kilograme! Pe fundul marii, in anumite locuri deosebit de apreciate de aceste animale, scafandrii au descoperit orase intregi de caracatite, in care casele din piatra se aflau una langa alta, la distanta de numai cativa pasi.