Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Sa ne jucam frumos in liniste …

Sa ne jucam frumos in liniste si pace

Sa ne jucam frumos, in liniste si pace Va oferim spre lectura poezia „Pacea” scrisa de Ioana Dana Nicolae. Fie ca vorbim de papusi, masinute, soldatei, jucarii...

Oul lui Columb

Oul lui Columb

Oul lui Columb Va oferim cateva versuri grupate sub titulatura de “Oul lui Columb” scrise de C. Dnoiai. La un ospat mare-odata Dat in cinstea...

Poezii scurte de Florii

Poezii scurte de Florii

Poezii scurte de Florii   Vine ziua de Florii de Emilia Plugaru   Fierbe munca, fierbe glia, Mic şi mare-n câmp lucrează, Numai brotăcelul Oac Stă pe lac şi dirijează:   - Albinuţe, fluturaşi! Strigă el, zvoniţi prin ţară, Duceţi vestea-n...

Colindul Craciunului

Colindul Craciunului

Colindul Craciunului Iata versurile colindului de Craciun existent in judetul Mehedinti. Seara d-asta seara Este-o seara mare: Seara lui Ajun si cu-a lui Craciun!

Ciupercile produs alimentar te…

Ciupercile produs alimentar terapeutic si dietetic

Ciupercile - produs alimentar, terapeutic si dietetic Ciupercile au fost utilizate in alimentatia omului din cele mai vechi timpuri, fapt consemnat, de altfel, si de filosoful Aristotel, care le considera “mancarea zeilor”.