Univers de copil

A+ R A-


Grafia toponimului Sarmisegetusa

cetatea dacica sarmizegetusaPrincipala asezare traco-geto-dacica Sarmisegetusa Basileion a fost cucerita si distrusa de romani, in urma celui de al doilea razboi cu dacii (105-106). Aproximativ intre anii 108-110, imparatul Traian a intemeiat, pe un teren unde nu existase o asezare anterioara, in coltul de sud-est al Depresiunii Hategului, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. In timpul domniei imparatului Adrian, in anul 117-118, denumirii initiale i s-a adaugat Sarmisegetusa.

Forma geto-dacica a rostirii acestui nume propriu nu este consemnata de nicio sursa literara sau epigrafica antica. Din cauza lungimii sale considerabile si a pronuntiei complicate, faimosul toponim a fost consemnat in mod diferit de sursele literare latinesti sau grecesti.

In legatura cu sensul acestui termen geografic, au fost propuse de-a lungul timpului, mai multe etimologii, dintre care cea mai plauzibila, din punct de vedere stintific, este aceea apartinand istoricului si filologului clujean I. I. Russu. In admirabila sa lucrare “Limba tracilor” (editia a II-a, Bucuresti, 1967), se considera ca denumirea cetatii deriva din doua elemente lexicale de baza: zermi = stanca, inaltime si zeget = gard, palisada, cetate. Asadar, Sarmisegetusa ar insemna, in mod prezumtiv Cetatea de pe stanca sau cetatea inalta (cea din urma interpretare filologica se refera la Sarmisegetusa lui Decebal, din Muntii Orastiei).

De-a lungul timpului, in cultura romaneasca s-a impus grafia Sarmisegetusa (si nu Sarmisegetuza), care este mentionata de Geografia (III, 8,4) astronomului si geografului grec Ptolemeu din Alexandria (c.90 – c.168). Aceasta scriere traditional-istorica este inregistrata si de “Dictionarul enciclopedic roman” (vol. IV), de “Micul dictionar enciclopedic roman” (editia a doua, 1978), de “Dictionarul universal al limbii romane” vol. I (Iasi, 1995) apartinand lui Lazar Saineanu.

Numele renumitei cetati dacice este atestat si sub forma Sarmisegethusa, de catre istoricul grec Dio Cassius (c.155 – c.236), in opera sa “Istoria romana” (LXVII, 10), ca si de juristul roman Ulpian (170-228) in lucrarea “Digestele” (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in “Cosmografia” (IV, 7,6) geografului din Ravenna (secolul VII).

Nicolae Andrei

Motorul cu reactie

Motorul cu reactie

  Motorul cu reactie   Zborul rachetelor cosmise a devenit in zilele noastre un eveniment obisnuit. Atat stirile de presa zilnica, precum si povestirile de anticipatie amintesc mereu de racheta cosmica, acest mijloc...

Materia interstelara

Materia interstelara

Materia interstelara Spatiul cuprins intre stele, in Galaxia noastra, precum si in alte galaxii, nu este un spatiu vid. Daca materia este in general concentrata in stele (cam 95% din masa...

Mitul si legenda lui Narcis

Mitul si legenda lui Narcis

Mitul si legenda lui Narcis   Mitul frumosului Narcis Legenda lui Narcis este una dintre cele mai celebre si mai fascinante povesti oferite lumii de mitologia elena. Conform legendelor grecesti, Narcis este simbolul...

Cum puteti calcula cu usurinta…

Cum puteti calcula cu usurinta viteza de curgere a apei

Cum puteti calcula cu usurinta viteza de curgere a apei Cu usurinta puteti calcula viteza de curgere a apei la suprafata unui rau, fluviu etc. Pentru aceasta, aveti nevoie de un...

Natura si trezirea la viata

Natura si trezirea la viata

Natura si trezirea la viata Va oferim spre lectura o scurta poveste in versuri despre munti, dealuri, campii, rauri, pesteri, brazi, oameni. E o poveste fascinanta despre...