Univers de copil

A+ R A-


Muntii Carpati din Romania - prezentare generala

 

Muntii Carpati, respectiv muntii de pe teritoriul tarii noastre se leaga cu siruri de munti din tarile vecine, facand parte din marele lant muntos central din Europa, apartinand sistemului muntos alpino-carpato-himalaian. Ei nu sunt prea inalti si nu au numeroase vai largi cu locuri de trecere dintr-o parte in alta. De aceea, cu toate ca sunt situati in inima tarii, Carpatii nu i-au despartit niciodata pe romani unii de altii.

 

In cea mai mare parte a lor, muntii din Romania s-au format cu milioane de ani in urma, prin incretirea si ridicarea straturilor pamantului.

Unii munti s-au format prin izbucnirea unor vulcani.

 

 

Carpaţii Româneşti fac parte din categoria munţilor mijlocii, care depăşesc 2500 metri numai pe areale foarte restrânse, în Carpaţii Meridionali. Altitudinea medie este de 840 metri. In adancurile pamantului, din cauza apasarii si caldurii foarte mari, rocile sunt topite, formand o materie vascoasa si foarte fierbinte. Prin izbucnirile vulcanilor, aceasta materie a iesit la suprafata, unde s-au racit si s-a intarit formand roci vulcanice si chiar munti vulcanici. In alte tari, se pot vedea si astazi vulcani in actiune, pe cand cei din tara noastra si-au incetat activitatea.

 

Muntii Carpati sunt alcatuiti din roci felurite, pe care apele si vanturile le rod necontenit.

Dupa felul cum sunt asezate sirurile muntoase din Romania, Muntii Carpati se imaprt in trei ramuri muntoase, respectiv:

·        Muntii Orientali (Rasariteni), care se intind de la hotarul de nord al tarii, catre sud, pana la valea raului Prahova.

·        Muntii Meridionali (de Miazazi), care se intinde de la Valea prahovei, catre vest, pana la vaile raurilor Timis si Cerna.

·        Muntii Occidetali (Apuseni), care inchid arcul muntos in partea de vest a tarii, incepand de la Dunare, catre nord, pana la valea raului Barcau.

 

Muntii nostri au multe bogatii. Din paduri se poate obtine lemnul atat de necesar pentru constructii si mobila. Pajistile de e culmi constituie sursa de hrana pentru turmele de oi si alte animale.

In subsolul muntilor se gasesc numeroase bogatii, respectiv minereuri, carbuni, ape minerale, etc., care au o importanta pentru economia tarii.

Muntii impaduriti inlesnesc foramrea norilor de ploaie, asigurandu-se astfel umezeala necesara cresterii plantelor, cat si apa raurilor care impanzesc pamantul tarii, facandu-l roditor.

 

Dupa cum se stie, la munte este aerul cel mai curat si gasim locuri turistice de o nebanuita frumusete. Din aceasta cauza, Carpatii sunt o adevarata binefacere pentru locuitorii tarii noastre si pentru locuitorii altor tari, turisti pe meleagurile romanesti.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Cum prevenim toxiinfectiile al…

Cum prevenim toxiinfectiile alimentare de vara la copii

Cum prevenim toxiinfectiile alimentare de vara la copii Vara aduce pe langa vacanta, excursii, relaxare si anumite probleme medicale pe care este bine sa le stim si sa le prevenim. In...

Fantana din Arges a Mesterului…

Fantana din Arges a Mesterului Manole

Fantana din Arges a Mesterului Manole Va oferim spre lectura poezia “Fantana din Arges”. Fantana din Arges este cunoscuta drept fantana Mesterului Manole, fiind situata aproape de...

Floare albastra de Mihai Emine…

Floare albastra de Mihai Eminescu

Floare albastră de Mihai Eminescu   Iar te-ai cufundat în steleŞi în nori şi-n ceruri nalte?De nu m-ai uita încalte,Sufletul vieţii mele.  

Universul patologiei genetice …

Universul patologiei genetice umane

Universul patologiei genetice umane Daca estimarile actuale sunt corecte, atunci universul genetic uman este constituit din aproximativ 100.000 de gene si fiecare ar trebui sa-si pastreze nealterate structura si functia. Un...

Hora Unirii la Alba Iulia

Hora Unirii la Alba Iulia

Hora Unirii la Alba Iulia   1 Decembrie 1918, Alba Iulia, moment istoric de mare importanta pentru toti romani : unirea Transilvaniei cu tara mama. Poezia Hora Unirii la Alba Iulia de N....