Univers de copil

A+ R A-


Sâmbăta Floriilor

 

Sâmbăta dinaintea Floriilor, Sâmbăta Floriilor, este numită şi Sâmbăta lui Lazăr, Moşii de Florii, Lăzărelul, Sâmbăta Morţilor. Femeile obişnuiesc să facă în această zi “plăcinte lui Lazăr” şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, ca nu cumva morţii care asteaptă la porţile Raiului să revină pe pământ.

 

Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea. Legenda spune că Lazăr era un fecior cioban. Înainte de a pleca cu oile, acesta şi-a rugat mama să-i facă plăcinte. El s-a urcat într-un copac pentru a aduna frunze şi muguri pentru mioare dar, grăbindu-se să se întoarcă la plăcinte, a căzut şi a murit. Sora lui mai mare, care era nevasta lui Dragobete - nora Babei Dochia -  l-a găsit, l-a dus acasă şi l-a spălat în lapte dulce pentru a-l pregăti de înmormântare. Laptele în care a fost spălat Lazăr a fost aruncat sub un nuc, iar în acel loc Lazăr a reînviat transformându-se în flori şi iarbă. De atunci a rămas şi obiceiul ca în Sâmbăta Floriilor să se jelească morţii.

Etnologul I. Ghinoiu consideră că Lăzărică din mitologia românească se înrudeşte cu zeii vegetaţiei din alte culturi, care mor şi renasc anual, simbolizând ciclul vegetal.

Se mai spune că Lazăr era frate cu cucul. Intr-o zi, cucul s-a rătăcit de Lazăr şi se strigau unul pe altul de dorul plăcintelor. De aici şi obiceiul să se facă plăcinte şi să se dea de pomană, ca să nu se mai rătăcească cucul de Lazăr.

 

În Sâmbăta de Florii, există obiceiul Cântecelor de Paşti. În aceste cântece se povesteşte despre moartea şi învierea lui Lazăr, înviere care o anunţă pe cea a Mântuitorului Iisus Hristos.

 

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi de sănătate. Copii povestesc peste vremuri despre Iisus, Cel primit cu slavă şi ramuri de măslin şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o săptămână o să-l răstignească. Plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte, tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti. Toti speră şi spun cu credinţă: “Vă aşteptăm şi la anul!”

 

În Sâmbăta Floriilor, în unele zone se mergea cu “Vaiul”, care iniţial a fost un imn religios. Fete împodobite cu salcie mergeau şi cântau din poartă în poartă. Răsplata pentru fete erau ouă şi plăcinte.

 

În alte zone, în amintirea morţii lui Lăzărel, fetele umblă, cu o zi înainte de Florii, din casă în casă. Ceata de fete este condusă de cea mai frumoasă dintre ele care este denumită Lăzărica. Aceasta, îmbrăcată în haine de mireasă, joacă în fiecare casă vizitată şi cântă păţania lui Lăzărică. Fetele se prind apoi în horă, iar în mijlocul lor joacă şi cântă Lăzărica. Toate fetele poartă pe cap coroniţe de flori. Fetele primesc de la gazde ouă şi plăcinte şi toate acestea aduc aminte de colinde.

 

În Sâmbăta lui Lazăr ţigăncile umblă cu Lazăra, jucând şi cântând astfel:

Frunzuliţă matostat,
Lazăra, Lazăra,
Lazăr că s-a mâniat,
Lazăra, Lazăra,
Turtă, brânză, n-a mâncat,
Lazăra, Lazăra,
Cu oile a pornit,
Lazăra, Lazăra,
Oile nu le-a pierdut,
Lazăra, Lazăra,
Într-un copac s-a suit,
Lazăra, Lazăra,
Un vânt mare c-a bătut,
Lazăra, Lazăra,
Sângele l-a podidit,
Lazăra, Lazăra,
Precista l-a sprijinit,
Lazăra, Lazăra,
Sub copac că l-a culcat,
Lazăra, Lazăra,
Frunză pe el a picat.
Lazăra, Lazăra,
Frunza mi l-a-ncoperit,
Lazăra, Lazăra,
Nouă mierle l-a-ngrijit.
Lazăra, Lazăra,
N-au fost nouă mierlişoare,
Lazăra, Lazăra,
Şi-au fost nouă surioare
Lazăra, Lazăra,
Cine joacă Lazăra?
Lazăra, Lazăra,
Ioana şi cu Stoiana
Lazăra, Lazăra,
Dar cu ce-mi sunt gătite?
Lazăra, Lazăra,
Cu ce-mi sunt primenite?
Lazăra, Lazăra,
Cu mărgele de surcele,
Lazăra, Lazăra,
Cu cercei de ghiocei,
Lazăra, Lazăra,
Cu pantofi de căprioară,
Lazăra, Lazăra,
Cu fuste de lânişoară,
Lazăra, Lazăra,
Cu ilicu pistricior,
Lazăra, Lazăra,
Cu cămaşa de fuior,
Lazăra, Lazăra,
Bătută pe la picior,
Lazăra, Lazăra,
Cu papuci lucraţi de turci,
Lazăra, Lazăra,
Cum le place la haiduci,
Lazăra, Lazăra.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Pangolinii pasarile si mesteca…

Pangolinii pasarile si mestecatul fara dinti

Pangolinii, pasarile si mestecatul fara dinti Faptul ca se poate mesteca si fara dinti este demonstrat in modul cel mai convingator de pangolini. Ei traiesc in Africa, dar se...

Imagini de desenat cu gaini co…

Imagini de desenat cu gaini cocos si pui de gaina

Imagini de desenat cu gaini, cocos si pui de gaina   Priviti cateva imagini de desenat cu gaini, cocos si pui de gaina. Alegeti plansa de colorat preferata si haideti sa desenam...

Serbare de Craciun Uite vine M…

Serbare de Craciun Uite vine Mos Craciun

Serbare de Craciun - Uite, vine Mos Craciun!   Cea mai asteptata sarbatoare, Craciunul, aduce odata cu el o magie si un farmec aparte. Cu totii suntem cuprinsi de un sentiment de...

Ghicitori Mos Craciun

Ghicitori Mos Craciun

Ghicitori Mos Craciun   El pe horn intra in casa, Cadouri sub brad ne lasa. Spune tu in gura mare, Cine-i personajul oare? Mos Craciun

Amintire de la mare

Amintire de la mare

Amintire de la mare   Iata poezie “Amintiri de la mare” scrisa de Constantin Scripca.   Porti pe gatul tau, sirag De scoici mici si sclipitoare