Univers de copil

A+ R A-


Suceava - vechea capitala a Moldovei

suceava vechea capitala a moldoveiOrasul Suceava este asezat pe o colina, care se ridica peste malul drept al raului Suceava. Cand se apropie cineva de oras dinspre rasarit, miazanoapte sau miazazi, localitatea infatiseaza ochiului o priveliste furmoasa, cu multe turle de biserici vechi si marete, cu ruintele vestitei cetati a voievozilor Moldovei la rasarit, cu Zamca la apus si cu casele pierdute printre gradinile cu pomi roditori.

Fara indoiala, orasul si-a dat numele de la apa Sucevei.

Pe vremea descalecatului lui Bogdan, Suceava a fost un targusor mic, cunoscut foarte mult negutatorilor, care treceau pe aici din Polonia spre Tarigrad (Constantinopol).

Suceava, pentru intaia oara – pe la 1388, a fost ca resedinta a Voievodului Petru I Musat, fiul lui Costea Musat, strabunul falnicii case domnitoare a Musatestilor.

De la Petru Musat inainte, Suceava a ramas neintrerupt capitala Moldovei pana la 1564.

Dintre voievozii cei mai insemnati, aici si-au avut scaunul domnesc: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Bogdan, Stefanita Viforul si Petru Bares fiul lui Stefan cel Mare si Alexandru Lapusneanul care a stramutat scaunul domnesc la Iasi.

In timpul acestor voievozi, Suceava a crescut mereu, devenind oras mare, puternic si infloritor. Cu alte cuvinte, dintr-un targusor mic, s-a facut cu vremea o capitala mare. dintr-o trecatoare de marfuri si de negustori, Suceava a ajuns sa fie un centru pentru intreg comertul oriental. Aici se afla vama principala a Moldovei si depozite mari de diferite marfuri aduse din tari straine. Tase mari de piatra cu doua randuri erau pe atunci in Suceava si in ele locuiau acei negustori care, calatorind prin multe tari, aduceau aici multe bogatii.

Curtea domneasca era asezata chiar in centurl orasului, in fata bisericii Sf. Dumitru.

Stramutandu-se scaunul domnesc de aici la Iasi, orasul Suceava a inceput sa decada si in starea aceasta de decadenta l-au gasit si zilele mari de acum. Incetul cu incetul au pierit din oras bogatii negustori moldoveni si armeni si, odata cu ei, a pierit si imbelsugarea in care au trait stramosii nostri veacuri intregi. Si daca strada principala a orasului – acum Calea Unirii – e plina si azi de pravalii, acestra numai ele moldovenilor nu sunt.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Imagini si peisaje animate de …

Imagini si peisaje animate de toamna

Imagini si peisaje animate de toamna   Ce poate fi mai frumos decat o imagine si un peisaj de toamna, plin de culori din ce in ce mai palide. Soarele rasare tot...

Daruri de Craciun

Daruri de Craciun

Daruri de Craciun Va oferim spre lectura poezia “Daruri de Craciun” scrisa de George Silviu. Bate crivatul in use, Focul moare sub cenuse, Ziua aripa...

Curiozitati stiintifice

Curiozitati stiintifice

Curiozitati stiintifice Iata cateva curiozitati stiintifice. Va inchipuiti ca panza unui paianjen de marime potrivita are o lungime de 6396 de metri? Toata opera aceasta artistica lucrata in forme geometrice perfecte nu...

Darul lui Mos Miron de Ion Aga…

Darul lui Mos Miron de Ion Agarbiceanu rezumat

Darul lui Mos Miron de Ion Agarbiceanu - rezumat Lucrarea “Darul lui Mos Miron” este scrisa de Ion Agarbiceanu, in care se povesteste o intamplare din timpul primului razboi mondial. Actiunea...

Rapsodii de toamna - George To…

Rapsodii de toamna - George Toparceanu

Rapsodii de toamnă - George Topârceanu   I   A trecut întâi o boarePe deasupra viilor,Şi-a furat de prin ponoarePuful păpădiilor.