Univers de copil

A+ R A-


Tigrul - animal salbatic

Tigrul animal salbaticTigrul se trage din neamul pisicilor. El este foarte frumos si cu corpul plin de vargi colorate. Tigrul este mai inalt, mai vioi, mai sprinten si mai mladios decat leul. Culorile de pe spinare sunt inchise putin, iar cele de pa laturi mai vii. Burta ii este alba. De pe spate pornesc in curmezis si piezis spre piept niste dungi neregulate, negre si departate unele de altele.

Tigrul petrece mai ales in tufele de trestii si in cranguri, si numai foarte rar in padurile mari si inalte. Locuinta sa cea mai placuta sunt mlastinile de pe tarmurile raurilor. Aici se ascunde el, ca sa se odihneasca, si tot de aici se furiseaza dupa prada, de care se apropie pe nesimtite, asa de mult, incat din cateva sarituri si o prinde.

Miscarile sale sunt frumoase, repezi, scurte si foarte mestesugite. El se poate furisa fara ca prada lui sa-l simta. De asemenea, leul poate face sarituri mari si puternice, sa suie in arbori repede si cu iscusinta si trece cu innotul, in linie dreapta, rauri largi si repezi. El umbla toata ziua incoace si incolo.

Tigrul se aseaza la panda in tufisurile de pe marginea raurilor, mai cu seama unde stie el ca vin animalele sa bea apa si oamenii sa se spele si sa se scalde. Nici un animal nu e sigur de acest rapitor infricosat. El ataca chiar elefantii si rinocerii tineri, insa de cei batrani nu cuteaza sa se aproprie, caci acestia il biruiesc totdeauna.

In desisurile in care traieste el locuiesc multe feluri de pasari si mai ales paunii. Acestia au mult de lucru cu tigrul si de aceea in cunosc bine. Ei ii tradeaza de multe ori ascunzatoarea, cand zboara de frica lui, falfaind zgomotos din aripi. Cand il vad, ei se aseaza pe varful arborilor si incep sa scoata niste sunete rasunatoare si puternice, care sunt pentru fiintele celelalte ca o provestire.

Tigrul isi pandeste prada si se taraste spre ea ca un sarpe, apoi, cu cateva sarituri, se arunca ca o sageata asupra ei. Ranile pe care le face el sunt intotdeauna foarte primejdioase. Unghiile lui intra in corp, pana la adancimea de 12 cm.

Rautatea tigrului e foarte mare. Din cauza acestei rautati, cararile de pe marginea raurilor si de prin desisuri sunt cu totul parasite. In India, oamenii umbla noaptea, fiindca peste zi caldurile sunt foarte mari. Atunci se intampla ca tigrul le iese inainte si-i ataca cu indrazneala, cu toate ca indienii canta cu trambite si-si aprind facliile. Tigrul patrunde in sate si orase, pe unde rapeste si omoara oameni ziua in amiaza mare. Din pricina aceasta s-a intamplat ca sate intregi s-au stramutat in alte locuri, iar altele sunt silite sa faca neintrerupt focuri mari sau sa se ingradeasca cu ingradituri inalte de spini.

Atacurile tigrului sunt asa de repezi si de sprintene, incat e cu neputinta sa te mai poti feri dinaintea lui. In clipa in care si-a apucat prada, in aceea fuge cu ea. De aceea este si greu de urmarit. Dar chiar daca se intampla cateodata sa i se ia prada din gura, totul este in zadar, fiindca ranile pe care le face tigrul, totdeauna pricinuiesc moartea.

Tigrul nu-si ataca prada decat odata. Daca s-a repezit asupra ei si nu a putut-o prinde, se rentoarce racnind iarasi la culcusul sau si se pune din nou la panda.

Puterea tigrului e foarte mare. El duce in gura cu usurinta nu numai pe om, dar si un cerb, un cal ori un bivol.

Cu toata setea lui de sange, tigrul este fricos. Un lucru neasteptat, o batista colorata, o umbrela deschisa repede, il zapaceste si il inspaimanta. Atunci, un om chiar fara arme, privindu-l cu curaj drept in ochi, poate sa scape din ghearele lui. Aceasta frica e cauza, ca el ramane adeseori flamand si foamea il sileste de multe ori sa-si schimbe culcusul intr-alte locuri.

Intr-un tinut, fie cat de mare, foarte rar stau doi sau mai multi tigri. Ei nu se intalnesc mai multi, decat numai in imprejurimi pustii sau pe langa ape mari. Tigrii au o mare grija de drumurile de fier precum si de lumina zilei. Tigrul mananca tot ce-i iese inainte si, cand e flamand, mananca animalul cu piele si cu oase cu tot.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ghicitori scoala

Ghicitori şcoală   Cine urme albe lasă Pe tabla neagră din clasă? (creta)  

Sade rata pe butoi

Sade rata pe butoi

Sade rata pe butoi   “Sade rata pe butoi” este un cantec frumos, un cantecel pentru copiii mici. Versurile sunt foarte simple si usor de invatat, la fel si melodia. Haideti...

Martisorul la romani

Martisorul la romani

Martisorul la romani 1 Martie e prima zi de primavara la romani, iar traditiile si obiceiurile sunt multe. 1 Martie e ziua in care sarbatorim Matronalia, sarbatoarea lunii martie, zeul primaverii...

Poezii de toamna de George Top…

Poezii de toamna de George Toparceanu

Poezii de toamna de George Toparceanu   Toamna in parc de George ToparceanuCad grabite pe aleeaParcului cu flori albastreFrunze moarte, vorba ceea,Ca iluziile noastre.

Ratusca cea urata de Hans Chri…

Ratusca cea urata de Hans Christian Andersen

Răţuşca cea urâtă de Hans Christian Andersen O poveste minunată pentru copii: Răţuşca cea urâtă de Hans Christian Andersen. Povestea a fost scrisă în 1844. Era vreme frumoasă. Era vară, holdele erau...