Univers de copil

A+ R A-


Ziua de Ignat - obiceiuri, traditii si povestiri

Ziua de Ignat obiceiuri traditii si povestiriPrin multe parti, in ziua de Ignat (20 decembrie) se taie porcii. "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel putin o pasare, o gaina, o rata, o gasca - indeamna o credinta muscelana; ori la vreme, de-ai intepa creasta la o gaina neagra ca sa dea sangele, ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale".

Prin unele parti, lucrul, adica munca este ingaduita, insa numai dupa ce femeia a vazut sange de orice soi de vietate ori sange de porc negru. Daca nu vad gospodinele sange, prind o gaina neagra, ii impung creasta cu un ac, ca sa-i dea sangele, sa-l vada si apoi se apuca de lucrul de care au nevoie.

In aceasta privinta, va prezentam cateva povestiri muscelene:

"Cica era o femeie, pe care o chema Rada. In seara spre Ignat, ea s-a apucat sa toarca niste caiere de canepa. Pe-aproape de miezul noptii, pe cand Rada inca lucra, s-a pomenit cu Sf. Ignat la fereastra, ca a-nceput sa se rasteasca la ea zicandu-i:

Rad', Rad';

Suie-te-n pat,

Ca eu sunt Ignat!

Adica: Rada, Rada, culca-te! Nu mai toarce!

Ea insa n-a ascultat - a lucrat inainte.

A doua zi a si pus-o boala jos. Si cica, pan-a-ntepenit-o Dumnezeu, ea a aiurat intr-una:

Ignat, Ignat,

Ce-am avut,

Am depanat!

Adica: ce-am tors, am depanat pe raschitor.

Mai era una care periase la calti in ziua de Ignat. D-atunci insa a lovit-o boala si in curand s-a dus de pe lumea asta. Pana a a murit, a aiurat zicand:

Ignat, Ignat,

Zi buna de periat!

O alta povestire se aude prin judetul Ialomita si ne spune ca o femeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebuie sa toarca si sa coasa, ca sa n-o gaseasca pe ea sau pe cineva dintr-ai ei, sa se-mbolnaveasca sau sa-nebuneasca, a depanat de pe fuse pe raschitor si de aceea a-nebunit. Ea zicea-ntruna:

Ignat, Ignat,

De la usa, pan’ la pat,

Sapte fuse-ara depanat!

Ignatul il tin si femeile insarcinate, ca sa nasca pruncii intregi la trup si la minte.

Prin judetul Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri femeiesti, ca sa nu icneasca, sa nu geama, ca porcul. In sfarsit, se mai spune ca Ignatul isi are randuit sa moara negresit un om la ziua lui.

Prin unele parti ale tarii se crede ca daca se da copiilor care sa scapa, noaptea in pat cu udul, sa manance coada porcului si vor scapa de aceasta slabiciune.

Iata doar cateva idei ce au fost ilustrate de Tudor Pamfile intr-un impresionat studiu etnografic.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

O familie vesela

O familie vesela

O familie vesela Va oferim spre lectura povestea “O familie vesela” scrisa de Silvia Colfescu. Intr-o prea frumoasa zi, cand bunica la targ o porni, soricutul Ront si...

Barza de Duiliu Zamfirescu

Barza de Duiliu Zamfirescu

Barza de Duiliu Zamfirescu   Va oferim spre lectura poezia „Barza”. Versurile apartin lui Duiliu Zamfirescu.   Sus, pe Arges, pe la munti, Au ramas codrii carunti; Jos, pe vale, prin zavoi, Se cobor turme de oi, Iar...

Cum are loc dezvoltarea afecti…

Cum are loc dezvoltarea afectiva

Cum are loc dezvoltarea afectiva? Cresterea afectiva este – dupa cum spun psihologii – „o evolutie in contact cu altii”, care permit copilului, in intimitatea lui, de a se interioriza si...

A doua luna de sarcina

A doua luna de sarcina

A doua luna de sarcina   A doua luna de sarcina este marcata de schimbari foarte mari in dezvoltarea bebelusului, precum aparitia membrelor, ochilor si sistemului nervos, care permite afirmarea marilor matematicieni....

Eu sunt omul de zapada

Eu sunt omul de zapada

Eu sunt omul de zapada Va oferim spre lectura povestirea “Omul de zapada” scrisa de Vintila Bradu. Stati putin si priviti la mine. Nu-i asa ca sunt cat se poate de frumos? Pana...