Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Valentele formative ale muzicii pentru micii scolari
Scris de mihaiela lazar   
Luni, 08 Septembrie 2014 05:38

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti prin mijlocirea sunetelor muzicale. Ea ne însoţeşte în toate momentele importante, fie ele vesele sau triste, ne încântă ne bucură sau ne întristează, ne ajută să înţelegem mai profund gânduri şi sentimente, să ne mobilizăm forţele să să ajungem la realizări nobile.

La fel şi copiii, aceste întruchipări ale sensibilităţii şi candorii, sunt influenţaţi de muzică, chiar şi înainte de a se naşte şi apoi în toată viaţa de mai târziu, aşa după cum numeroşi specialişti au constatat. Ea le produce copiilor, emoţii plăcute şi puternice, le însoţeşte activităţile lor, jocurile, distracţiile. În acest sens au fost făcute o serie de cercetări pedagogice care au evidenţiat rolul formativ al muzicii prin capacitatea ei de a antrena şi dezvolta o serie de procese psihice cum ar fi: atenţia, memoria, afectivitatea, spiritul de ordine şi disciplină, care mai târziu vor da roade în alte domenii. Prin muzică li se îmbogăţeşte copiilor viaţa spirituală, este mai uşor de parcurs calea afectivităţii, accesibilităţii spre frumos, a înţelegerii.

Deci, muzica, această „matematică a sunetelor ” dispune de multiple valenţe formative, contribuind din plin la dezvoltarea afectivă, psihosomatică şi intelectuală a copiilor, dar cu condiţia ca atunci când ea începe să fie utilizată în cadrul instituţionalizat, acest lucru să se realizeze în concordanţă cu particularităţile psihice ale copiilor, să se aplice strategii care să declanşeze starea activă de receptare conştientă a mesajului artistic, devenind astfel ecou al sufletului, act mintal şi afectiv.

Deşi copiii au o mare atracţie pentru muzică, ei trebuie ajutaţi să o înţeleagă, să foloseascăă ori de câte ori consideră potrivit acest lucru. Ei sunt antrenaţi, încă de la grădiniţă şi mai târziu la şcoală, în activităţi care le şlefuiesc vocea şi auzul, dar şi pasiunea şi dragostea pentru muzică. Cântecele pe diferite teme, jocurile muzicale, jocurile cu cântec, audiţiile muzicale, exerciţiile muzicale, sau implicarea activ corporală prin bătut din palme, tropăit, folosirea castanietelor, a tamburinei, a unor instrumente cu claviatură sau a unor jucării muzicale, sunt doar câteva dintre activităţile utilizate de cadrele didactice pentru dezvoltarea simţului artistic, ritmic, melodic şi dinamic.

 

 

 

 

 

Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti prin mijlocirea sunetelor muzicale. Ea ne însoţeşte în toate momentele importante, fie ele vesele sau triste, ne încântă ne bucură sau ne întristează, ne ajută să înţelegem mai profund gânduri şi sentimente, să ne mobilizăm forţele să să ajungem la realizări nobile.

La fel şi copiii, aceste întruchipări ale sensibilităţii şi candorii, sunt influenţaţi de muzică, chiar şi înainte de a se naşte şi apoi în toată viaţa de mai târziu, aşa după cum numeroşi specialişti au constatat. Ea le produce copiilor, emoţii plăcute şi puternice, le însoţeşte activităţile lor, jocurile, distracţiile. În acest sens au fost făcute o serie de cercetări pedagogice care au evidenţiat rolul formativ al muzicii prin capacitatea ei de a antrena şi dezvolta o serie de procese psihice cum ar fi: atenţia, memoria, afectivitatea, spiritul de ordine şi disciplină, care mai târziu vor da roade în alte domenii. Prin muzică li se îmbogăţeşte copiilor viaţa spirituală, este mai uşor de parcurs calea afectivităţii, accesibilităţii spre frumos, a înţelegerii.

Deci, muzica, această „matematică a sunetelor ” dispune de multiple valenţe formative, contribuind din plin la dezvoltarea afectivă, psihosomatică şi intelectuală a copiilor, dar cu condiţia ca atunci când ea începe să fie utilizată în cadrul instituţionalizat, acest lucru să se realizeze în concordanţă cu particularităţile psihice ale copiilor, să se aplice strategii care să declanşeze starea activă de receptare conştientă a mesajului artistic, devenind astfel ecou al sufletului, act mintal şi afectiv.

Deşi copiii au o mare atracţie pentru muzică, ei trebuie ajutaţi să o înţeleagă, să foloseascăă ori de câte ori consideră potrivit acest lucru. Ei sunt antrenaţi, încă de la grădiniţă şi mai târziu la şcoală, în activităţi care le şlefuiesc vocea şi auzul, dar şi pasiunea şi dragostea pentru muzică. Cântecele pe diferite teme, jocurile muzicale, jocurile cu cântec, audiţiile muzicale, exerciţiile muzicale, sau implicarea activ corporală prin bătut din palme, tropăit, folosirea castanietelor, a tamburinei, a unor instrumente cu claviatură sau a unor jucării muzicale, sunt doar câteva dintre activităţile utilizate de cadrele didactice pentru dezvoltarea simţului artistic, ritmic, melodic şi dinamic.

Versul, muzica vocală, cea instrumentală, gimnastica ritmică, îmbinate armonios asigură dinamismul şi varietatea unui spectacol prezentat de copii, le trezeşte acestora trăiri minunate când reuşesc să trezească emoţii în sufletul spectatorilor. Momentele acestea de maximă bucurie, întăresc şi fortifică sufletele viitorilor adulţi, aduc lumina în suflete, dau aripi imaginaţiei şi entuziasmului, stimulând gândirea creatoare.

 Muzica se poate îmbina cu succes şi cu conţinutul altor obiecte de învăţământ cum ar fi istoria, limba română, limbile străine, matematica, cunoaşterea mediului, ajutându-i pe elevi la însuşirea mai plăcută, atractivă, influenţând pozitiv asimilarea conţinutului acestor obiecte, trezindu-le emoţii şi trăiri puternice.

Este suficient să priveşti feţele luminoase ale unor copii care cântă, să-ţi dai seama de staea interioară a acestora, de sentimentele şi implicarea sufletească a lor. Nu e nouă afirmaţia că prin muzică se menţine starea de sănătate psihică şi terapeutică a organismului, se asigură o sursă de bucurie şi optimism, ancorându-l puternic pe copil în realitate.

Încă în zorii civilizaţiei, cercetătorii în domeniul medicinei au scos în evidenţă influenţa pe care muzica o ae asupra vindecării organismului. Geneza cuabitării stă în incantaţia magică asociată actului terapeutic din vremea lui Esculap. Muzica are deci nu numai finalitate estetică ci şi puteri tămăduitoare. Vindecarea prin artă, tămăduirea sufletului şi, prin el, a trupului confirmă condiţia ontologică superioară a fiinţei umane: homo musicalis – homo aestheticus.

Muzica tămăduieşte, înalţă, înnobilează sufletele atât ale copiilor cât şi ale celor trecuţi de multă vreme de această vârstă şi aşa după cum afirmă Cioran „Dacă n-am fi avut suflet, muzica l-ar fi creat”.

 

Bibliografie

Metodica predării muzicii la clasele I- IV, E.D.P., Bucureşti, (1974).

Marciuc, Larisa, Miracolul muzicii copilului meu, Ed. V&I Integral, Bucureşti, (2007).

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 2-3/2004.

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 1-2/2005.

Revista învăţământul primar, Ed. Miniped, Bucureşti, Nr. 1-2/2005.

 

Revista cu ISSN

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar      SECTIUNEA 1 Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Aspecte generale   Art. 10. -     Prezentul regulament asigura caracterul unitar al inspectiei scolare generale la...

Read more

Organizarea si desfasurarea evaluarii na…

Organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru anul 2014   Iata Ordinul privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2013-2014.   In baza prevederilor art. 94, alin....

Read more

Desenul mijloc de cunoastere a copiilor

DESENUL -  MIJLOC DE CUNOAŞTERE A COPIILOR    Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi                         Asemeni muzicii şi dansului, desenul permite omului să se exprime fără cuvinte, să dea...

Read more

Legea Educatiei Nationale

Legea Educatiei Nationale, forma finala asumata, aprobata si promulgata de presedintele Romaniei in 4 ianuarie 2011

Read more

The character s speech and language in j…

THE CHARACTER’S SPEECH AND LANGUAGE IN JOHN STEINBECK’S THE GRAPES OF WRATH   Profesor Dumitru Maria Magdalena Liceul Tehnologic “Constantin Brancuşi”- Piteşti     Steinbeck’s characters are simple people and so is their language.They don’t have...

Read more

Competentele si codul de conduita al in…

   CAPITOLUL III  Competentele si codul de conduita al inspectorilor   Art. 62. -     Competentele profesionale necesare unui bun inspector sunt:    a) sa fie capabil sa evalueze eficienta strategiilor didactice alese de cadrul...

Read more

Activitati si documente ale coordonatori…

Principalele activitati si documente care vor sta in atentia coordonatorilor de centre metodice/sefilor de comisii metodice    La inceputul fiecarui semestru, coordonatorii de centre metodice, sefii de cercuri pedagogice/ sefii de comisii metodice...

Read more

Fisa de observare a lectiei model

   ANEXA Nr. 5   la regulament   Fisa de observare a lectiei   - model -   Unitatea de invatamant: ....................................................................................................................................................... Data: .......................... Numele si functia cadrului didactic inspectat/asistat: ........................................................................................................... Specialitatea: ........................................................................................................................................................................ Clasa: ..............................................

Read more