Univers de copil

Traditii, obiceiuri, datini, credinte si superstitii de Paste

In traditia populara gasim o multitudine de traditii, datini, credinte, obiceiuri si superstitii legate de Sfanta Sarbatoarea a Pastelui.

Astfel, in prima zi de Paste, Duminica Invierii, se spune ca e bine sa porti haine noi, in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.

In ziua de Paste nu trebuie sa dormi, pentru ca vei fi somnoros tot anul. De asemenea, nu e bine sa pui mana pe sare, pentru ca iti vor asuda mainile la vara.

In prima zi de Paste, dis-de-dimineata, se spune ca e bine ca toti ai casei sa se spele in apa in care aseaza un ou rosu si o moneda de argint, iar, dupa caz, un fir de busuioc sau urzica pentru a fi sanatosi tot anul. Astfel toti cei care isi spala fata cu aceasta apa vor fi tari ca banul, frumosi ca oul, cautati ca busuiocul, aspri ca urzica.

Un alt obicei din prima zi de Paste este ca, dupa ce s-au intors de la slujba de Inviere si au luat anafura, toti ai casei sa manance un ou rosu si pasca, pentru a fi sanatosi ca oul si curati ca pasca.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei. De pe masa de Paste nu trebuie sa lipseasca bucatele traditionale: ouale rosii, drobul si friptura de miel, pasca cu branza si vinul rosu.

O regula stricta cere ca, in prima zi de Paste, ouale sa se ciocneasca numai “cap cu cap”, in a doua zi “cap cu dos”, iar in a treia zi “dos cu dos”. Cel care ciocneste rosteste “Hristos a inviat!”, iar cealalta persoana ii raspunde “Adevarat a inviat!”.

E bine ca din primul ou ciocnit sa manance toata familia, pentru a fi mereu impreuna. De asemenea, trebuie ca oul sa fie spart de catre capul familiei. Tot acesta il curata si il taie in atatea felii cati membri are familia respectiva. Fiecare isi va lua bucatica din acel ou si il vor manca deodata.

Totodata, credinta populara spune ca cei care ciocnesc oua in aceasta zi se vor intalni pe lumea cealalta. Fericiti vor fi si cei care descopera un ou cu doua galbenusuri, semn ca se vor casatori in curand. In popor se crede ca daca te ratacesti in padure si-ti amintesti cu cine ai ciocnit primul oul de Paste vei gasi imediat drumul de intoarcere.

Cine moare in ziua de Paste sau in Saptamana Luminata merge direct in Rai. In aceasta zi usile Raiului sunt deschise, iar ale iadului inchise. Pe de alta parte, cel care se naste in aceasta zi va avea noroc toata viata.

Tot aceasta zi este motiv de bucurie si pentru copii, caci este ziua cand vine iepurasul cu cosuletul plin de oua si cadouri. Iepurasul este si simbolul fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost transformata de o zeita in iepuroaica, dar care totusi dupa transformare depunea oua, iar de aici a venit si vorba “vine iepurasul cu oua”.

In zilele de Pasti existau interdictii severe: in prima zi nu era permisa plecarea din sat, nu se matura prin casa, nu se pregatea mancare, iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile.

Pe vremuri, in dupa-amiaza primei zile de Pasti, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat.

In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Pasti avea loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intamplator prin zona. Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar martea fetele ii udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Pasti, este o reminiscenta tarzie si emancipata a acestei datini.

Bucate sfintite la slujba de Inviere si care trebuie sa nu lipseasca de pe masa de Pasti avand puteri vindecatoare:

- ouale inrosite - se spune ca cine mananca oua prima data in ziua de Pasti ca va fi usor peste an;

- slanina e folosita la mai multe leacuri: se ung ranile si daca se imbolnaveste vreun om si mananca slanina acesta se vindeca. Daca cineva e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina;
- hreanul - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor;

- sarea se foloseste la sfintirea fantanilor;

- cuisoarele sunt bune pentru dureri de masele;

- usturoiul sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea strigoilor de la casa si se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se da si pe oamenii bolnavi;

- busuioc: cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e de asemena si inspiratorul dragostei.

Sa aveti Pasti binecuvantate si pline de bucurie! Hristos a inviat!